ANALIZĂ Tineretul chinez iese din letargia politică. Cum poate evita Partidul Comunist o revoltă

DE Silviu Sergiu | Actualizat: 01.04.2020 - 20:33
Foto: Gilles Sabrié pentru ”The New York Times”

„Criza coronavirusului trezește un uriaș adormit: tineretul Chinei”, scrie „The New York Times”. ”De modul cum va guverna Partidului Comunist în următoarele luni va depinde reacția a sute de milioane de tineri față de regimul autoritar de la putere, în următoarele decenii”.

SHARE

Studenții au inundat social media pentru a strânge donații pentru medicii chinezi care se luptă cu epidemia de coronavirus. Muncitorii au ieșit în stradă pentru a solicita compensații pentru săptămânile de șomaj, după c e autoritățile au închis orașele. Jurnaliști cetățenești și-au cerut pe YouTube dreptul la liberă exprimare.

Izbucnirea epidemiei cu noul coronavirus a mobilizat tinerii din China, devenind un apel la acțiune pentru o generație care a arătat puțină opoziție față de Partidul Comunist. 

Mulți tineri chinezi s-au mulțumit să renunțe la libertățile politice, atât timp cât Partidul le-a oferit locuri de muncă, stabilitate și din ce în ce mai multă mobilitate. Zilele acestea, virusul testează limitele acestui compromis.

Supărați și agitați, ei au criticat eforturile guvernului de a mușamaliza greșelile făcute în gestionarea crizei și participă activ la eforturile societății civile de a da o mână de ajutor.

Unii au vorbit despre consecințele secretomaniei, alții au sfidat cenzura și s-au transformat în ”whistle blowers”. Alții au creat rețele de voluntari și au organizat proteste, testând reacțiile Partidului față de grupurile ostile. 

Pandemia a adus după sine reacția unei generații, comparabilă cu cea din timpul Celui de-al Doilea Război Mondial sau crizei financiare din 2008.  Ea ar putea perturba stabilitatea socială de care depinde soarta Partidului Comunist.

Rezistența digitală

"Oamenii au înțeles că dacă-și critică țara nu înseamnă că nu o iubesc", le-a spus Hannah Yang (34 de ani) jurnaliștilor de la ”The New York Times”, înainte ca aceștia să fie literalmente expulzați din China de autoritățile comuniste. 

Rezidentă în Beijing, ea a creat un canal pe Telegram, o aplicație de mesagerie criptată, pentru a partaja capturi de ecran de articole cenzurate și postări de social media. Peste 14.000 de oameni i s-au alăturat.

„Într-o zi, va exista cu siguranță o variantă despre evenimentele recente din China. Oamenii trebuie să știe exact ce s-a întâmplat aici. Cel puțin asta putem face”, a spus ea.

Deoarece virusul continuă să se răspândească la nivel global, întrebări similare - despre încrederea în guvern, securitatea economică, modul de viață - își pun și tineri din alte țări.

Ele au o rezonanță specială în China, pentru o generație care, în mare parte, nu este familiarizată cu sărăcia și tulburările care au ajuns să caracterizeze țara în deceniile de după Revoluția Comunistă.

Spre deosebire de studenții ale căror proteste democraționale au determinat criza guvernului din Piața Tiananmen în 1989, această generație - creată într-o economie în creștere și sufocată de propagandă oficială - a arătat puțină opoziție față de statu quo.

În lunile următoare se va stabili dacă Partidul poate atenua nemulțumirile tinerilor sau dacă presiunea va crește și va genera o mișcare de contestare a legitimității guvernului.

Economia, factorul determinant

Succesul Chinei în combaterea infecțiilor cu noul coronavirus a contribuit la renașterea fervorii naționaliste, în ciuda blocării totale a orașelor și a restricțiilor de călătorie instituite de guvern. Dacă Partidul va fi capabil să repornească rapid economia și să restabilească ritmul de viață de dinainte de pandemie, în timp ce țări precum Italia și Statele Unite au dificultăți să o facă, statul puternic și centralizat ar putea căpăta și mai multă tracțiune.

Dacă pandemia va declanșa o recesiune globală, o reducere a cererii de bunuri chineze și va pune capăt deceniilor de creștere economică a țării, resentimentele față de Partid ar putea crește. Deja, mulți tineri sunt îngrijorați pentru locurile lor de muncă, pe măsură ce perspectiva primei contracții a economiei Chinei, din 1976 încoace, devine realitate.

"Acest episod a fost traumatic și perturbator pentru mulți tineri și i-a determinat să reflecte asupra experienței și planurilor de viitor", a spus Xueguang Zhou, sociolog la Universitatea Stanford.

Liderul Chinei, Xi Jinping, a promis să protejeze muncitorii și să pună fabricile pe linia de plutire. Guvernul său se folosește de propagandă naționalistă, pentru a crea imamginea acă țara sa este unn model de luptă cu virusul ăpentru alte state.

Cu toate acestea, cicatricile pandemiei, care a ucis mai mult de 3.000 de oameni în China, nu vor dispărea cu ușurință.

Carol Huang, 28 de ani, nu era, înainte de pandemie, interesată de politică. Acceptase ideea că majoritatea oamenilor păreau că sunt susținători ai Partidului și ai președintelui Xi Jinping.

Fiind născută în Wuhan, epicentrul pandemiei, Carol Huang a început să polemizeze pe rețelele sociale cu suporterii Partidului Comunist și să le ia apărarea jurnaliștilor chinezi care au criticat modul cum au gestionat autoritățile focarul.

Alți utilizatori de internet din China- aproape jumătate dintre ei sub 30 de ani, potrivit statisticilor oficiale - au făcut țăndări narațiunea Partidului pe această temă.

Unii, cum este cazul unei locuitoare a Beijing-ului, au înființat „cyber-cimitiruri” pentru știrile despre epidemie pe care cenzorii guvernamentali le-au șters de pe internet. În mai multe universități, studenții au organizat, în social media, campanii pentru a strânge donații destinate spitalelor din Wuhan, postând mărturii ale cadrelor medicale, care acuzau lipsa de materiale sanitare și provizii.

Nomenklatura, mai importantă decât oamenii obișnuiți

Mai mulți voluntari specializați în tehnologie au analizat datele de la Crucea Roșie din Wuhan și de la Asociația Generală de Caritate Wuhan, două organizații de caritate susținute de guvern, care au controlat alocarea donațiilor menite să ajute la combaterea focarului. Au descoperit că acestea au strâns mai mulți bani și măști pentru instituțiile guvernamentale decât pentru spitale. Au făcut publice informațiile pe social media.

Blocajele la nivel național au obligat oamenii să rămână acasă, lipiți știrile difuzate de social media. Strigătele pentru ajutor au fost imposibil de ignorat.

„Oamenii din Wuhan le-au oferit utilizatorilor de pe rețele sociale mult curaj”, a spus un voluntar, care lucrează ca profesor și care a insistat să rămână anonim din frica represaliilor guvernamentale.

Unii voluntari au spus că epidemia i-a apropiat de comunitățile lor. Pe măsură ce focarul s-a înrăutățit, în luna ianuarie, iar autoritățile din Wuhan au închis orașul, Lin Wenhua, un producător video independent, a renunțat să mai producă reclame și și-a folosit aparatura pentru a face documentare despre criză.

În vârstă de 38 de ani, Lin a postat videoclipuri despre conversațiile sale cu medici și asistente, epuizaț de lupta cu noulcoronavirus. A strâns peste cinci milioane de followers pe Weibo, unul dintre cele mai populare site-uri de socializare din China, chiar dacă mai multe dintre videoclipurile sale au fost șterse de cenzorii guvernamentali.

„Nu sunt dispus să-mi ascund vocea, să închid ochii și să-mi astup urechile”, a spus el în ultimul său videoclip, înainte ca doi bărbați să intre în apartamentul său, momemnt în care filmarea s-a întrerupt brusc. "Sper ca din ce în ce mai mulți tineri să se ridice!", au fost ultimele sale cuvinte înregstrate de cameră.

Câțiva tineri și-au folosit experiențele de pe teren pentru a lansa apeluri politice explicite.

Li Zehua, fostă moderatoare a China Central Television, agenția de difuzare a statului, a călătorit la Wuhan pentru a relata în calitate de jurnalist cetățenesc.

În ciuda criticilor legate de modul în care autoritățile au gestionat inițial combaterea virusului, cei care solicită mai puțină cenzură și mai puțin control centralizat reprezintă o minoritate într-o țară în care patriotismul strident este cultivat de la o vârstă fragedă.

Anxietatea față de efectele economice ale pandemiei va genera, probabil, reacții mult ai consistente la nivelul societății. În ultimele săptămâni, tinerii s-au alăturat protestelor celor care solicită despăgubiri pentru pierderile financiare cauzate de virus și de deciziile guvernului.

Peng Lun, 28 de ani, vânzător de îmbrăcăminte din sudul orașului Guangzhou, a ieșit recent în stradă, împreună cu sute de oameni, solicitând reduceri ale chiriilor pentru proprietarii de magazine. El și soția sa au rămas fără bani de mâncare și fără adăpost. „Nimeni nu mai cumpără nimic. Cum ar trebui să supraviețuim?”

Experții susțin că economia Chinei va fi factorul decisiv pentru implicarea socială și politică a tinerilor. Activitatea în social media este trecătoare și poate fi cenzurată, șomajul este mai greu de ascuns, a declarat Fengshu Liu, profesor la Universitatea din Oslo.

„Șomajul, efectele recesiunii economice asupra vieții zilnice a tinerilor pot deveni riscante pentru regim dacă problemele nu sunt rezolvate la timp”, a spus profesorul Liu.

Comentarii

Alege abonamentul care ți se potrivește

Print

  • Revista tipărită
  • Acces parțial online
  • Newsletter
Abonează-te

Digital + Print

  • Revista tipărită
  • Acces total online, inclusiv arhivă
  • Newsletter
Abonează-te

Digital

  • Acces total online, inclusiv arhivă
  • Newsletter
  •  
Abonează-te
© 2020 NEWS INTERNATIONAL S.A.
Aici puteti modifica setarile de Cookie -