De mai bine de 500 de zile, Rusia desfăşoară pe continentul european, la graniţele Alianţei, cel mai sângeros şi ameninţător război din ultimele aproape opt decenii.
Summit Vilnius. Centrul atenţiei se mută pe Ucraina
Acesta a avut efectul invers celui scontat de Moscova: a dus la mărirea coezivităţii NATO şi aproape că a transformat Marea Baltică în lac NATO, de unde înainte de 24 februarie 2022 era controlat de Federaţia Rusă.
NATO a fost formată în anul 1949, cu scopul principal de a contracara riscul unui atac sovietic asupra teritoriilor aliate.
Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski, care este aşteptat să participe la summit, doreşte o invitaţie clară de a se alătura Alianţei, după ce războiul Rusiei împotriva Ucrainei se va încheia, precum şi garanţii de securitate, până la acel moment.
Citeşte şi: Summit Vilnius. NATO va stabili o cale pentru aderarea Ucrainei la Alianţă, dar nu şi un calendar
Kievul păstrează încă gustul amar al Declaraţiei summitului NATO de la Bucureşti, din anul 2008, în care unii au văzut premisele care au încurajat Rusia să-şi afirme ambiţiile hegemoniste, în faţa unui Occident considerat prea prudent sau prea naiv.
Conform News.ro, ca şi la Bucureşti, şi acum sunt două viziuni, deşi unii actori au schimbat tabăra, dar diviziunile se conturează în jurul aceleiaşi întrebări: ce mesaj trebuie transmis Rusiei, cât de ferm, până unde se poate merge şi ce ar trebui să conţină Declaraţia finală.
Oficialii care lucrează pentru a conveni asupra formulării comunicatului final al summitului - care trebuie să fie acceptabil pentru toţi cei 31 de membri ai alianţei - au făcut progrese luni, ceea ce a sporit speranţa că se va ajunge la un acord atunci când discuţiile se vor relua marţi, potrivit diplomaţilor.
Citeşte şi: SUA spun că Ucraina ”nu va adera la NATO” la summitul de la Vilnius. Ce s-ar întâmpla dacă ar adera
Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a declarat că a prezentat un pachet care include eliminarea cerinţei unui Plan de acţiune pentru aderare (MAP) - o listă de obiective politice, economice şi militare pe care alte state din Europa de Est trebuia să le îndeplinească înainte de a adera la Alianţă.
"Sunt absolut sigur că vom avea unitate şi un mesaj puternic privind Ucraina", a declarat luni Stoltenberg, reporterilor de la Vilnius. Ministrul ucrainean de externe Dmitro Kuleba a scris pe Twitter că a existat un consens între aliaţi pentru a renunţa la MAP, dar a adăugat:
"Este, de asemenea, cel mai bun moment pentru a oferi claritate cu privire la invitaţia adresată Ucrainei de a deveni (membru)".
