DA, ați ghicit. Băiețelul din imagine este nimeni altul decât Freddie Mercury. A trăit o viață de excese ca un adevărat star rock și nu a avut niciun fel de scrupule. Dar după ce a fost diagnosticat cu HIV în 1987, a pus, în mod normal, pauză concertelor.
O viață trăită în muzică
„Cred că dacă iei toate cântecele mele și le pui într-un pachet, poți să pui pe ele eticheta: emoție: E vorba despre emoție și sentimente. Scriu cântece despre lucruri despre care s-a mai scris. Totul are de-a face cu iubirea și emoția. Sunt un adevărat romantic și cred că toată lumea scrie cântece în zona asta.
Citește și: Ultimele zile din viața lui Freddie Mercury. Renunță la medicamente când știe că bătălia e pierdută
Dar eu le scriu în felul meu și asta le face diferite. În principiu, nu cred că scriu nimic nou, dar cred că scriu despre o mulțime de lucruri prin care trece toată lumea. Știi, chiar dacă o mulțime de oameni s-au îndrăgostit și s-au dezîndrăgostit, oamenii încă fac asta. Așa că eu încă scriu cântece despre asta. În tonuri diferite, pentru că simt că eu am trecut prin toate astea, am adunat toată această experiență eu însumi și acum o pun în cântece.
Nu pot să mă abțin. E ceva automat. Aș vrea să scriu despre altceva, dar toate cântecele mele se sfârșesc tot în ceva emoțional sau tragic. Și nu știu de ce, dar întotdeauna există acolo și ceva umor. Cam așa sunt cântecele mele. De fapt, cred că să scrii și să cânți despre dragoste e ceva ce nu are limite.
Sunt o persoană plină de iubire… De aceea, multe dintre cântecele pe care le scriu sunt balade de dragoste și au de-a face cu tristețea, cu suferința, cu durerea. În același timp, sunt frivole… Cred că, de fapt, așa sunt eu!” a declarat marele artist, potrivit Ziarului Metropolis.
În aceste câteva rânduri, Freddie Mercury își rezumă, de fapt, creația și propria natură. Neliniștea. Singurătatea. Și acea neliniște care-l face să creeze.
„Așa îmi place mie să trăiesc. Și dacă n-aș face asta, n-aș fi știut ce să fac. Nu știu să gătesc, nu mă pricep să fac curat, muzica o am pur și simplu în sânge. Nu știu ce altceva să fac. Am făcut o grămadă de bani. Aș putea trăi frumos și liniștit toată viața, dar eu trebuie să fac ceva în fiecare zi.
Am o energie, o agitație, care mă obligă să fac tot timpul ceva. Nu pot pur și simplu să mă relaxez în pat toată ziua și să nu fac nimic. Cred că e pierdere de vreme. Cu greu reușesc să citesc o carte. Cred că și asta e pierdere de vreme. Or să mă omoare mulți pentru că spun asta…
Dar așa sunt eu, am o energie, o stare de agitație și pur și simplu scriu muzică și asta vreau să fac întotdeauna, mă bucură să fac asta. Și mă bucur să am întotdeauna o nouă provocare în față.” a mai declarat artistul potrivit sursei anterior menționate.
„Dacă mor, cui o să-i mai pese? Mie, nu!”
„Trăiești pentru azi sau pentru viitor”, îl întreabă reporterul. Și el răspunde hotărât: „Nu! Trăiesc pentru mâine! La naiba cu ziua de azi, e deja mâine…” Freddie a trăit pentru „mâine” și nu s-a oprit niciodată. „Cum vrei să-și amintească oamenii de tine în istoria muzicii?” îl întreabă din nou reporterul…
Era anul 1985, era apogeul carierei Queen, era concertul de la Live Aid… Până la acea seară de noiembrie 1991 mai era o eternitate… „Oh, nu știu”, răspunde Freddie luat prin surprindere. „Nu m-am gândit niciodată la asta. Mort și dispărut. Nu, chiar nu m-am gândit niciodată la asta.
Nu mă gândesc la asta, Dumnezeule, dacă o să-și amintească de mine atunci când n-o să mai fiu… Chiar nu mă gândesc. Asta depinde de ei. Când o să fiu mort, cui o să-i mai pese? Mie nu…” a mai spus artistul spre finalul vieții.
Odată întors în casa lor de la Garden Lodge, în Kensington din Londra, artistul născut în Zanzibar s-a așezat în patul său, unde a dormit și s-a uitat la televizor cu prietenii de încredere, printre care Jim și fosta iubită a lui Mercury, Mary Austin.
Citește și: Cine este actorul român care l-a interpretat pe Vlad Țepeș în cea mai nouă producție Netflix: Inedit
Potrivit relatării lui Jim în autobiografia sa, Mercury And Me, Freddie a decis să nu mai ia niciun fel de medicamente, în afară de analgezice, cu două săptămâni înainte de a muri.
Pe măsură ce a slăbit, a încetat și să mai mănânce alimente solide, consumând doar fructe și sucuri de fructe.
A murit pe 24 noiembrie 1991, Jim amintindu-și că suferința a dispărut de pe chipul său în urma decesului.
Jim a scris: "Arăta radiant. Într-un minut era un băiat cu o față mică și tristă... Întregul chip al lui Freddie a redevenit tot ce fusese înainte. Părea în sfârșit și total împăcat.", scrie Mirror.
