Navele lui Putin, în portul dunărean Giurgiulești. Se cere României să le verifice încărcătura.
Andri Klimenko, expert ucrainean în militarizarea Mării Negre, sancțiuni și prognoza riscurilor, a observat manevre ciudate ale navelor din Rusia începând cu luna iulie.
Atunci, o navă a ajuns la Giurgiulești direct din portul rusesc Novorossisk, o bază navală importantă a lui Putin, unde și-a retras Flota Mării Negre pentru a fi protejată de atacurile Ucrainei cu drone navale.
Nave lui Putin se vântură prin portul dunărean Giurgiulești
Din iulie, călătoriile directe din porturile rusești de la Marea Neagră au fost efectuate de alte patru nave în august și septembrie, potrivit datelor culese prin monitorizare zilnică de către Institutul de Studii Strategice al Mării Negre, ale cărui baze de date sunt actualizate periodic pentru uzul public.
Klimenko avertizează că navele lui Putin nu au fost supuse inspecției de către autoritățile din Ucraina sau din România, așa că ar fi putut transporta orice, de la marfă generală standard la echipamente militare.
Transporturile au sosit când Moldova se pregătea de alegerea președintelui și exprima un vot-cheie privind aderarea la UE. Autoritățile din Moldova au tot avertizat că votul de la 20 octombrie urma să fie boicotat masiv de forțe pro-ruse la ordinul Kremlinului.
Și totuși, prin portul Giurgiulești se vânturau navele lui Putin, fără verificare. Portul dunărean are o legătură feroviară directă cu Transnistria, pe care Kremlinul o folosește pentru a se amesteca în treburile Republicii Moldova.
Mai mult, analiștii militari ruși și-au tot exprimat îngrijorarea că Giurgiulești ar putea fi folosit de NATO pentru transportul echipamentelor militare. Calea ferată chiar este cuprinsă într-un program de dezvoltare la standarde europene.
Se știe și că Rusia se străduiește să schimbe corpul de ofițeri al forței sale de 1.500 de oameni din Transnistria și să își modernizeze echipamentul militar.
Ofițerii ruși au fost împiedicați să tranziteze Moldova din 2015, când Guvernul a declarat că forțele ruse se afla ilegal pe teritoriul său.
Lansarea războiului total al Rusiei în Ucraina în februarie 2022 a însemnat că și ruta terestră alternativă a fost închisă. Când Kremlinul a trimis ofițeri prin capitala Republicii Moldova, Chișinău, în iulie 2022, aceștia au fost respinși. Au urmat proteste furioase ale Rusiei.
De ce România și Ucraina nu verifică încărcătura navelor rusești?
Giurgiulești oferă o rută alternativă, iar navele au protecțiile oferite transportului internațional. Cu alte cuvinte, în timp ce trec prin apele ucrainene și românești, nu pot fi oprite și percheziționate legal, scrie Cepa..
Ucraina și vecinii precum România au lucrat pentru îmbunătățirea navigației pe Dunăre. Este o modalitate de a evita atacurile și amenințările rusești la adresa transporturilor maritime din 2022.
Pentru a crește exporturile, s-au efectuat lucrări de dragare la gura Canalului Bîstroe pentru a crește pescajul de trecere al navelor de la 3,9 m la 6,5 m. Aceasta a deschis accesul navelor de tip „râu-mare” în porturile dunărene din Ucraina și Moldova, în special Giurgiulești.
Portul dunărean Giurgiulești (Portul Internațional Liber Giurgiuleștior PILG), care este deținut de Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare sau BERD, oferă Moldovei acces la Marea Neagră. Dragarea a adus beneficii și Ucrainei în porturile sale Izmail și Reni.
Citește și: România vrea să cumpere singurul port moldovean de pe Dunăre. Are importanţă strategică
Și atunci care este scopul „vizitelor” navelor rusești în Giurgiulești? Răspunsul simplu ar fi că acestea sunt nave comerciale mai mari ce exploatează noile oportunități oferite de dragare. Dar dacă nu sunt nave civile?
La 4 octombrie, Grupul de Monitorizare al Institutului de Studii Strategice al Mării Negre a avertizat că astfel de călătorii neverificate către Moldova și, prin urmare, către granițele Ucrainei și României, reprezintă o amenințare clară.
Nu trebuie să se uite că trupele ruse au fost mutate pe ascuns în Crimeea pe vase comerciale chiar înainte ca anexarea Kremlinului să înceapă în 2014.
Kremlinul a suferit eșecuri uriașe în încercarea de a face din Marea Neagră un lac rusesc. A pierdut numeroase nave, iar Ucraina a spart blocada printr-un amestec de acțiune militare și trecerea navelor comerciale prin apele teritoriale ale statelor NATO.
Citește și: 7.000.000.000 € investește UE în infrastructură de transport. România avanpost NATO în Europa de Est
Dar războiul continuă, iar ambițiile Rusiei rămân neschimbate. Atacurile asupra navelor civile din Odesa din octombrie nu au făcut decât să sublinieze acest aspect.
De aceea este nevoie de eforturile unite ale Ucrainei, Moldovei și României pentru un răspuns preventiv. Nivelul ridicat de profesionalism al Forțelor Navale ale Ucrainei și experiența de succes a eforturilor reciproce cu România și Bulgaria pe coridorul cerealelor au arătat ce este posibil.
Întărirea Alianței de Nord-Vest a Mării Negre ar trebui să fie următorul pas, o Rusie victorioasă este foarte clar o amenințare pentru toate statele Mării Negre.
România se bate cu Turcia, Olanda și Danemarca pentru portul moldovean Girgiulești de la Dunăre
Guvernul României a aprobat la 28 august începerea negocierilor cu Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD) pentru achiziționarea unor acțiuni majoritare în portul Giurgiulești de la Dunăre, Moldova,.
Achiziționarea Portului Internațional Liber deținut în prezent de BERD este văzută ca o mișcare strategică care ar putea stimula rolul României în economia regiunii – și ar putea crea un hub pentru reconstrucția postbelică a Ucrainei.
Portul, situat la confluenţa râului Prut cu Dunărea, în apropierea granițelor Moldovei cu România și Ucraina, se află la 134 de kilometri de Marea Neagră și poate fi accesat cu nave fluviale și maritime.
Două entități de infrastructură portuară diferite operează în Giurgiulești - Portul de Stat Giurgiulești și Portul Internațional Liber Giurgiulești.
Guvernul Republicii Moldova a declarat la 28 august că nu intenţionează să vândă portul de stat.
„În prezent, nu există discuții pentru vânzarea portului de stat”,a clarificat purtătorul de cuvânt al Guvernului, Daniel Vodă, ca răspuns la rapoartele despre o potențială înțelegere ce implică active în Giurgiulești.
În schimb, BERD este în discuții cu o serie de potențiali investitori, inclusiv din România, Turcia, Olanda și Danemarca.
