Începând cu 26 iulie, Parisul găzduiește Jocurile Olimpice și Paralimpice de vară. Pentru țările în care se organizează astfel de evenimente, oportunitățile politice sunt uriașe. Sportul este unul dintre cele mai importante instrumente de soft power.
Ediția din acest an a Jocurilor Olimpice va fi inevitabil marcată de marile evenimente geopolitice din perioada recentă, de la războiul de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei, la conflictul din Orientul Mijlociu.
Ce impact vor avea Jocurile Olimpice de la Paris în conflictele din Ucraina și Orientul Mijlociu
Franța însăși tocmai a trecut printr-o zguduire politică de proporții, după șocul alegerilor europene, dizolvarea Parlamentului și alegerile parlamentare anticipate. Și există mari temeri cu privire la securitatea jocurilor.
După exact 100 de ani, Parisul găzduiește o nouă Olimpiadă. Dar cum va fi Franța după Jocuri? Organizarea unui eveniment sportiv de o asemenea amploare, care focalizează atenția lumii întregi, poate îmbunătăți imaginea de sine a unei națiuni și îi poate spori prestigiul global.
Franța intră în perioada olimpică la puțin timp după o campanie electorală epuizantă, iar aceasta se adaugă altor nemulțumiri mai vechi.
Parisul însuși reflectă pe deplin diviziunile sociale care afectează națiunea, o metropolă în care opulența și sărăcia se învecinează, iar clasa de mijloc reușește tot mai greu să țină standardul.
Parisul a pregătit „cele mai sustenabile jocuri din istorie“ - Foto: Profimedia Images
Mulți se tem ca nu cumva ratele ridicate ale criminalității din cartierele din nordul Parisului să aibă o influență nefastă asupra evenimentelor. Aceștia amintesc de momentele în care fanii lui FC Liverpool au fost atacați, înainte de finala Ligii Campionilor din 2022.
Tot atunci au existat critici cu privire la intervenția disproporționată a forțelor de poliție dar și legate de problemele de la emiterea și controlul biletelor. Pentru acești critici, nu de Jocurile Olimpice aveau nevoie cei din cartierele periferice ale metropolei franceze.
Realizările sportive cresc moralul națiunilor și îmbunătățesc influența globală - Foto: Profimedia Images
Mulți francezi sunt oricum nemulțumiți de natura centralizată a țării lor. Acest sentiment se poate amplifica în timpul Jocurilor, când toată atenția se va focaliza – inevitabil – spre Paris.
În sfârșit, problemele securității îngrijorează în cel mai înalt grad, într-un oraș cunoscut nu doar pentru rata ridicată a criminalității în unele districte, dar și care a văzut în ultimii ani cumplite atentate teroriste.
Unii au reușit. Alții…
Parisul mizează pe efectul pozitiv al organizării acestui mega-eveniment, care va oferi orașului și țării o nouă imagine în lume.
Din această perspectivă, experiențele unor țări și orașe sunt diverse.
Jocuri Olimpice tot mai sofisticate și somptuoase reclamă cheltuieli pe măsură. Pentru unii dintre organizatori, adevărate găuri negre. Infrastructuri gigantice, care au servit doar scopului organizării competiției, zac acum în paragină, în orașe precum Atena, Soci, Rio sau Beijing. Dar există și cazuri fericite.
De exemplu, prin găzduirea jocurilor din 2000, Sydney a rămas cu reamenajarea zonelor degradate din apropierea orașului. Londra a încercat, de asemenea, să folosească Jocurile Olimpice din 2012 pentru a îmbunătăți țesutul urban din zona de est a orașului.
Dar poate cel mai bun exemplu rămâne Barcelona, unde infrastructura olimpică pentru evenimentul din 1992 a rămas până astăzi perfect integrată în corpul orașului și i-a sporit
atractivitatea.
Potrivit World Economic Forum, Parisul planifică cele mai „sustenabile“ jocuri din istorie. Aceasta va însemna limitarea emisiilor la aproximativ 1,75 milioane de tone de CO2.
Pe lângă evitarea și reducerea emisiilor, strategia de durabilitate Paris 2024 va include compensații, investind în proiecte de mediu și sociale.
De remarcat că, spre deosebire de alte ediții, 95% din dotările Olimpiadei Paris 2024 sunt asigurate de clădiri existente sau de infrastructură temporară.
Stade de France, care a fost construit inițial pentru Cupa Mondială de fotbal din 1998, va găzdui majoritatea evenimentelor.
Pentru Jocurile Olimpice 2024, se construiește un singur nou spațiu de competiție: Centrul Acvatic de la Saint-Denis. Funcționează cu energie solară, utilizează materiale de construcție naturale și reciclate.
Alte caracteristici durabile ale Jocurilor Olimpice de la Paris 2024 includ 1.000 km de piste pentru biciclete și 200.000 de copaci noi pe străzi, relatează ziarul The Guardian.
Biroul de Turism din Paris spune că sunt puse la dispoziție încă 3.000 de biciclete cu plată, iar majoritatea locurilor olimpice sunt accesibile cu transportul public. Aproximativ 15 milioane de vizitatori sunt așteptați la Paris în timpul Jocurilor Olimpice.
Într-o Franță străbătută de nemulțumiri sociale și cu un centru politic tot mai șubred, Parisul pur și simplu nu-și poate permite să dea greș.
Un nou pariu riscant al președintelui Macron, după dizolvarea Adunării Naționale și declanșarea de alegeri anticipate? Vom vedea.
Rusia: noua și vechea problemă
Evenimentele politice internaționale vor afecta, în mod inevitabil, Jocurile Olimpice Paris 2024. Sunt primele Jocuri Olimpice de după invadarea Ucrainei de către Rusia.
Oricum, relația Rusiei cu Jocurile Olimpice era deja una extrem de complicată. Imediat după Olimpiada de la Beijing din 2008, Vladimir Putin a lansat atacul la adresa Georgiei, un prim semn al unei agresivități în creștere.
În preajma Jocurilor de iarnă de la Soci din 2014, a fost descoperit un program de dopaj organizat și sponsorizat de stat.
Tot în acea perioadă, Rusia a amorsat separatismul în Donbas și a anexat ilegal Crimeea.
Scandalul de dopaj a avut consecințe de amploare, afectând participarea sportivilor ruși la Jocurile Olimpice ulterioare. Însă nu a existat niciun efect asupra Cupei Mondiale de Fotbal din 2018, care a avut loc bine mersi în țara controlată de Vladimir Putin.
Un strop de propagandă rusească: „Echipa neutră“, câștigătoarea medaliilor de aur la Pyeongchang 2018, primită cu fast de Vladimir Putin - Foto: Profimedia Images
În 2016, Comitetul Internațional Olimpic (CIO) a permis sportivilor ruși să concureze la Rio, dar numai dacă erau îndeplinite condiții foarte stricte. Apoi, la Jocurile Olimpice de iarnă din 2018 de la Pyeongchang, sportivi ruși au fost verificați cu strictețe și au putut concura doar sub steagul olimpic neutru.
Asta nu a oprit delagația din Rusia să facă un exercițiu de propagandă după finala de hochei, câștigată de „echipa neutră“, intonând imnul rus, într-un gest de sfidare a lumii olimpice. Apoi, Vladimir Putin i-a primit pe hocheiști ca pe niște eroi.
Pentru Jocurile Olimpice de la Tokyo 2021 și Jocurile Olimpice de iarnă de la Beijing 2022, sportivi ruși au participat sub numele de „Comitetul Olimpic Rus“ (ROC).
Invadarea Ucrainei a adăugat o nouă problemă în participarea rusească la Olimpiadă.
Comunitatea sportivă internațională a condamnat pe scară largă invazia, CIO recomandând ca sportivii din Rusia să fie interziși. Mai multe state occidentale au lăsat să se înțeleagă că vor boicota jocurile dacă sportivii ruși vor fi admiși.
În cele din urmă, CIO a aprobat 14 sportivi din Rusia cu statut neutru pentru a concura la Paris.
Atleții ruși nu vor avea voie să participe la ceremonia de deschidere, în timp ce imnul rusesc rămâne de asemenea interzis, înlocuit cu muzică oferită de CIO. Medaliile câștigate de sportivii ruși nu vor fi incluse în niciun palmares.
Oricum, Putin a anunțat că sportivii judoka, disciplina lui favorită, nu se vor prezenta, condițiile impuse fiind considerate inacceptabile.
Excluderea Rusiei din lumea sportivă este o lovitură de imagine pentru regimul Putin. Fapt obișnuit pentru regimurile autoritare, acesta miza pe rezultatele sportive pentru a-și crește prestigiul international și a întări sprijinul pentru regim în plan intern, stimulând mândria națională.
Coreea de Nord: nici urmă de dezgheț
Coreea de Nord, una dintre cele mai izolate țări ale lumii, revine în arena olimpică. Statul comunist nu a participat la Jocurile Olimpice de la Tokyo 2020, oficial din cauza preocupărilor legate de Covid-19.
CIO a suspendat Comitetul Olimpic Nord-coreean până la sfârșitul anului 2022, pentru decizia sa unilaterală, dar acum nord-coreenii vor reveni la Paris, cu 14 sportivi.
Să ne amintim că participarea Nordului la Jocurile Olimpice de iarnă din 2018 din orașul sud-coreean Pyeongchang părea să inaugureze o eră de deschidere în relațiile comune.
Coreea de Nord iese puțin din izolare și participă la Jocuri. Dar relațiile sale cu lumea sunt mai tensionate ca niciodată - Foto: Profimedia Images
Aceasta, după ce sportivii celor două țări defilaseră împreună la ceremonia de deschidere a Jocurilor Olimpice de la Sydney din 2000, marcând un moment istoric de unitate.
Dar momentul Pyeongchang avea să marcheze mai degrabă sfârșitul dezghețului. Relațiile inter-coreene au ajuns într-un punct periculos și este puțin probabil ca jocurile de la Paris să însemne o nouă apropiere.
Sportul și burka
O altă problemă sensibilă este legată de regimurile fundamentaliste. După ce talibanii au preluat puterea în Afganistan, în 2021, au existat numeroase cereri privind interzicerea participării la competițiile olimpice. Motivul principal: interzicerea practicării sporturilor de către femei.
CIO a permis însă ca o echipă formată din trei femei și trei bărbați să reprezinte Afganistanul, dar nu va fi acceptată prezența niciunui oficial taliban.
Întrucât femeilor li se interzice practicarea sportului în Afganistan, cele trei sportive provin din străinătate și vin la Paris pe cheltuiala CIO.
De la venirea la putere, în 2012, talibanii au interzis femeilor din Afganistan să practice sportul. Totuși, trei afgane, stabilite în străinătate, își vor reprezenta țara la Paris - Foto: Profimedia Images
Iranul s-a confruntat, de asemenea, cu critici din cauza politicii sale care interzice sportivilor săi să concureze împotriva adversarilor israelieni.
Acest lucru a dus la controverse în evenimentele sportive anterioare, sportivii iranieni pierzând uneori confruntări pentru că nu s-au prezentat în fața concurenților israelieni.
Există, de asemenea, voci care cer ca Iranul să fie interzis de la Jocurile Olimpice de la Paris din cauza implicării raportate în atacul Hamas împotriva Israelului din octombrie anul trecut.
De asemenea, sunt invocate politicile sale discriminatorii împotriva femeilor și a sportivelor. CIO rămâne însă deschis către regimul de la Teheran.
Iranul va participa la Jocurile de la Paris cu circa 35 de sportivi.
Israel, sub focul criticilor
Israelul a devenit, de asemenea, o preocupare pentru o parte a mișcării olimpice. Au existat voci care au cerut ca Israelul să fie exclus de la Jocurile din acest an.
Președintele Comitetului Olimpic Palestinian, protestatarii din numeroase capitale occidentale și chiar unii israelieni care se opun politicii guvernului au cerut ca țării să nu i se permită să participe la Jocurile Olimpice de la Paris.
Multe voci critice au cerut excluderea Israelului de la Jocurile Olimpice, din cauza războiului din Gaza - Foto: Profimedia Images
Alte critici s-au îndreptat direct către CIO , acuzând organizația de dublu standard.
Adică interzice Rusia din cauza invadării Ucrainei, dar permite Israelului să participe la Jocurile Olimpice, cu tot războiul din Gaza. O abordare care, desigur, place Kremlinului.
Totuși, Israelul va participa, de asemenea, la Jocurile Olimpice din acest an, trimițând aproximativ 85 de sportivi. Este a doua delegație olimpică israeliană ca mărime din toate timpurile.
