Declaraţia a fost făcută de Stoltenberg, la sosirea la Reuniunea miniştrilor Apărării din ţările membre NATO, care are loc azi şi mâine, la Bruxelles.
Jens Stoltenberg nu mai vrea în fruntea NATO
Politicianul norvegian a făcut această precizare când a fost întrebat dacă ar fi dispus să rămână la conducerea NATO, pentru încă şase sau douăsprezece luni, dacă statele membre i-ar cere acest lucru, conform Agerpres.
Mandatul lui Stoltenberg se încheie la 30 septembrie, dar ţările NATO, responsabile cu alegerea secretarului general, nu au desemnat încă un succesor.
Acestea nici nu au aprobat o nouă prelungire a mandatului lui Stoltenberg, secretar general al organizaţiei transatlantice din octombrie 2014.
Citeşte şi: Biden și Stoltenberg vor Suedia în NATO cât mai repede posibil. Turcii și ungurii se opun
În februarie, Alianţa a indicat că Stoltenberg nu intenţionează să rămână la conducerea NATO după luna septembrie.
'Mandatul secretarului general Jens Stoltenberg a fost prelungit de trei ori şi el a servit în total aproape nouă ani' la conducerea Alianţei, a declarat atunci purtătoarea de cuvânt a organizaţiei, Oana Lungescu.
Citeşte şi: VIDEO Contraofensiva Ucrainei poate începe în orice moment. Ce au discutat Stoltenberg cu Zelenski
Lungescu a adăugat că Stoltenberg îşi încheie mandatul în luna octombrie şi 'nu intenţionează să solicite o nouă prelungire' a acestuia.
De-a lungul ultimului an de mandat prelungit, două nume de politicieni români s-au vehiculat ca urmaşi ai acestuia în funcţie.
Mircea Geoană, actual secretar general adjunct, a dat de înţeles că nimic nu este bătut în cuie şi că decizia aparţine statelor membre.
La preşedintele Klaus Iohannis, după o lungă perioadă de tăcere pe subiect, a apărut o negare explicită destul de moale a faptului că doreşte să fie secretar general NATO.
Depinde de statele NATO
Subiectul este important pentru România pentru că rescrie ecuaţia politică şi, eventual, calendarul alegerilor prezidenţiale. Stoltenberg a subliniat că alegerea succesorului său depinde de cei 31 de aliaţi din NATO.
'Sunt responsabil pentru toate deciziile pe care această Alianţă trebuie să le ia, cu excepţia uneia, şi anume cea referitoare la viitorul meu, pe care trebuie să o decidă cei 31 de aliaţi', a spus el.
Întrebat dacă această declaraţie lasă deschisă uşa pentru o nouă prelungire a mandatului său, Stoltenberg a răspuns că "spune exact acelaşi lucru" pe care "l-a spus tot timpul" şi că nu şi-a schimbat planurile sau intenţiile.
Continuă sprijinul pentru Ucraina
Miniştrii aliaţi vor aborda sprijinul pe care îl acordă Ucrainei, pentru a se apăra împotriva invaziei ruse. Stoltenberg a subliniat că "Kievul are nevoie de mai multe tipuri de sprijin", apreciind că "cea mai mare parte a atenţiei se va concentra, s-a concentrat şi va continua să se concentreze asupra importanţei mentenanţei" armelor livrate.
"Să ne asigurăm că toate sistemele care sunt deja acolo funcţionează aşa cum ar trebui, adică au muniţia, piesele de schimb, mentenanţa şi capacitatea de reparare necesară pentru ca acestea să funcţioneze pe toată durata ofensivei", a explicat el.
Pentru aderarea Suediei
Politicianul norvegian s-a referit şi la aderarea Suediei la Alianţă, încă neratificată de Ungaria şi Turcia.
"Este posibil să avem Suedia în cadrul Alianţei, la Summitul de la Vilnius. Nu pot garanta că acest lucru se va întâmpla, dar continui să lucrez din greu pentru a asigura aderarea Suediei cât mai curând posibil", a declarat el.
Întrebat despre staţionarea de arme nucleare ruse în Belarus, Stoltenberg a subliniat că retorica nucleară a Moscovei "este nesăbuită şi periculoasă".
"Rusia trebuie să ştie că un război nuclear nu poate fi câştigat şi nu trebuie să fie purtat niciodată", a subliniat el.
Nicio schimbare în postura nucleară a Rusiei
Secretarul general a declarat că "urmărim îndeaproape" ceea ce face Rusia, dar a precizat că, "până în prezent, nu am observat nici o schimbare în postura ei nucleară, care să necesite o schimbare a posturii noastre".
În orice caz, el a remarcat că se constată un tipar în comportamentul Rusiei, potrivit căruia "Rusia a investit masiv în noi capacităţi nucleare moderne şi a desfăşurat, de asemenea, mai multe capacităţi nucleare, inclusiv în apropierea graniţelor NATO, de exemplu în Marele Nord".
Stoltenberg a spus că Alianţa nu a răspuns la acest tipar decât prin "creşterea gradului de pregătire a forţelor sale, sporindu-şi prezenţa pe liniile de la frontiera estică", şi a adăugat că aliaţii vor rămâne vigilenţi la orice fel de evoluţie.
Referitor la noul angajament de a investi cel puţin 2% din PIB în cheltuielile pentru apărare, pe care liderii aliaţi speră să îl aprobe la summitul din iulie din Lituania, Stoltenberg a sperat că acesta va intra în vigoare imediat.
