Japonia s-a angajat într-o consolidare militară istorică, cea mai îndrăzneață abatere de la poziția pacifistă adoptată la sfârșitul celui de-al doilea război mondial. O întrebare crucială rămâne, însă, nerezolvată: cui i se va cere să suporte povara, gospodăriilor individuale sau companiilor?
Tokyo intenționează să achiziționeze rachete de croazieră Tomahawk din SUA, să își dezvolte propriile rachete de croazieră cu rază lungă de acțiune și să consolideze apărarea cibernetică pentru a aborda amenințarea unei Chine din ce în ce mai agresive, potrivit persoanelor implicate în discuțiile despre noua strategie de securitate națională a Japoniei.
Decizia de a extinde semnificativ cheltuielile militare are un sprijin public larg, după ce invadarea Ucrainei de către Rusia a cristalizat temerile legate de un posibil conflict în Taiwan. Din punct de vedere istoric, rezistența publică la creșterea cheltuielilor pentru apărare a fost întemeiată în Constituția Japoniei, al cărei articol 9, intitulat „Clauza de pace”, renunță la utilizarea forței în soluționarea disputelor internaționale.
Analiștii susțin însă că schimbarea percepției publice l-a lăsat în continuare pe prim-ministrul Fumio Kishida cu o provocare: să convingă atât o societate care îmbătrânește rapid, cât și corporațiile care acumulează numerar, să accepte faptul că costurile întăririi Japoniei vor fi semnificative.
Dacă va reuși, Kishida și-ar putea crește popularitatea și ar putea remodela rolul de securitate al Japoniei ca partener militar mai puternic pentru SUA și aliații săi din regiunea Indo-Pacific.
„Sprijinul public pentru creșterea cheltuielilor pentru apărare nu răspunde neapărat la întrebarea cum ar trebui să plătească Japonia pentru creșterea cheltuielilor sau pe ce ar trebui să cheltuiască bugete mai mari pentru apărare”, a declarat Tobias Harris, om de știință politică și director adjunct la grupul de reflecție German Marshall Fund.
Dacă Kishida nu reușește, totuși, consecințele politice ar adânci diviziunea internă în cadrul Partidului Liberal Democrat de guvernământ și ar amenința prezența sa la putere.
„Nu există solidaritate în cadrul guvernului sau al partidului de guvernământ cu privire la această creștere enormă a cheltuielilor pentru apărare”, a declarat Takao Toshikawa, redactor-șef al buletinului informativ politic Insideline. „Ar putea determina viitorul administrației Kishida”.
Strategie de securitate
Guvernul va urmări să stabilească un plan de finanțare pentru cheltuielile militare până la sfârșitul acestei săptămâni, când va lansa prima strategie de securitate națională din aproape un deceniu, care urmează să descrie activitățile militare ale Chinei drept „o provocare strategică fără precedent și cea mai mare provocare strategică.”
Kishida a spus că Japonia va aloca 43 de miliarde de yeni (317 de miliarde de dolari) pentru bugetul său de apărare în următorii cinci ani, o creștere cu 57% față de planul actual de cheltuieli. Acest lucru ar duce, de asemenea, cheltuielile anuale de apărare la aproximativ 2% din produsul intern brut, egal cu obiectivul NATO pentru statele membre.
Japonia caută un buget de apărare de peste 6 miliarde de yeni pentru anul fiscal următor, ceea ce ridică cheltuielile militare totale ale țării la aproximativ o cincime din cele ale Chinei.
Pentru a finanța creșterea neacoperită de planurile bugetare existente, guvernul își propune să strângă o sumă suplimentară de 4 miliarde de yeni pe an prin reducerea cheltuielilor și generarea de venituri non-fiscale. Se așteaptă ca restul de 1 tn de yeni să provină din veniturile fiscale.
Kishida a exclus creșterea impozitelor pe venitul de bază pentru persoane fizice sau emiterea de obligațiuni guvernamentale, lăsând opțiuni precum creșterea impozitelor corporative sau taxele pe țigări.
„Obiectivul nu este creșterea taxelor”
Oficialii guvernamentali au în vedere, de asemenea, strângerea de venituri suplimentare prin extinderea unui program special de impozitare pe venit, care a fost utilizat pentru a finanța reconstrucția regiunii Tohoku în urma cutremurului și tsunami-ului din 2011, sau prin emiterea unui tip de obligațiuni care a finanțat în mod tradițional proiecte de lucrări publice.
„Obiectivul nu este creșterea taxelor”, a spus Kishida la o conferință de presă recentă, adăugând că asigurarea finanțării pentru „menținerea și consolidarea capacității noastre de apărare” este „responsabilitatea generației noastre față de generația viitoare”.
În centrul disputei despre sursele de finanțare se află o fracțiune din PDL, condusă de Kishida și cunoscută pentru accentul pus pe disciplina fiscală, care favorizează o anumită formă de creștere a impozitelor, datoria publică a Japoniei fiind deja de peste 200% din PIB. Susținătorii grupului fostului premier Shinzo Abe au cerut mai degrabă emisiuni de obligațiuni guvernamentale decât o creștere a taxelor.
Citește și: Șeful armatei ucrainene: Rușii pregătesc 200.000 de soldați. „Fără îndoială, vor ataca iar Kievul”
Într-o manifestare publică neobișnuită, doi miniștri au contestat solicitările lui Kishida de a studia creșterile de impozite, argumentând că creșterea impozitelor pentru corporații ar descuraja companiile să mărească salariile într-o perioadă de creștere a costurilor vieții.
Narushige Michishita, profesor la Institutul Național Absolvent pentru Studii Politice, a spus că mulți dintre consilierii lui Kishida provin din ministerul de finanțe și nu sunt susținătorii naturali ai creșterilor de cheltuieli. Strategia lor, a adăugat el, a fost să inițieze o dezbatere națională cu privire la creșterea taxelor și, prin urmare, să semnalizeze unde ar fi cele mai puternice surse de rezistență.
Citește și: Iohannis, încrezător că vom intra în Schengen în 2023: „Eu sunt optimist. A fost o discuție bună”
„Oamenii ar putea înțelege că Japonia trebuie să mărească bugetul pentru apărare, dar ar fi nevoie de un efort comun uriaș pentru a convinge oamenii să accepte o majorare a taxelor pentru a realiza acest lucru”, a adăugat el.
