Această realitate, aflată în subsidiarul temei principale aparente, vehiculate în spaţiul public, a dus la un anumit tip de evoluţie a discursului public guvernamental, în privinţa chestiunii Spaţiului Schengen.
Austria, probleme cu migraţia şi azilanţii
Iniţial, Austria a fost foarte agresivă "şi nu s-a comunicat deloc cu România, acum strategia care se comunică aici este să se spună că noi vrem să cooperăm cu aceste ţări, cu România, cu Bulgaria, vrem să le ajutăm, în lupta comună împotriva migraţiei ilegale", spune Pisoiu.
Citeşte şi: Austria a reținut 52 de traficanți români și zero maghiari. Deși, Ungaria prinde 730 migranți zilnic
"E o anumită deschidere, din acest punct de vedere", explică aceasta, iar aceasta dovedeşte că, "pentru Austria, nu este neapărat vorba de Schengen şi nu este neapărat vorba de România. Din acest punct de vedere, România nu poate face foarte mult, ca atare, pentru că nu sunt factori care depind de România sau care sunt specifici pentru România".
Cercetătorul spune că "Austria are o problemă cu migraţia ilegală şi azilul. S-a trezit cu foarte mulţi migranţi ilegali, care, potrivit sistemului, nu ar fi trebuit să ajungă până în Austria", ei "ar fi trebuit să fie preluaţi de alte ţări care sunt la graniţă, de exemplu Grecia sau, eventual" Ungaria".
Citeşte şi: Spania presează Austria pentru deblocarea aderării României la Spațiul Schengen
Aşa că oficialii guvernamentali au încercat să pună presiune asupra Comisiei Europene şi asupra altor ţări, "să se facă anumite reforme în acest sistem de migraţie şi azil. Printre ele, sunt şi măsuri care pun probleme la nivelul drepturilor omului. Este un dosar foarte dificil".
O măsură cu care Comisia Europeană nu este de acord, spune Daniela Pisoiu, şi majoritatea ţărilor nu sunt de acord, sunt "aceste garduri. Austria ar dori, împreună cu alte ţări, ca de exemplu Grecia, garduri la frontierele externe".
Respingerea azilanţilor
De asemenea, să fie proceduri de azil în ţări externe Uniunii Europene. Alte măsuri sunt mai uşor de realizat. De exemplu, dacă cineva este respins într-o ţară să nu mai aibă dreptul să aplice în a doua sau a treia ţară.
Sau persoanele care sunt respinse să se poată întoarce, să fie returnate în ţările de origine. Pe teritoriul UE, sunt foarte multe persoane care au fost respinse, dar care nu se pot întoarce în ţara de origine, pentru că nu există acorduri cu aceasta.
"Problema este că nu s-a făcut un progres în acest dosar şi ideea pe care au găsit-o austriecii a fost acest şantaj", explică Pisoiu, cercetător în domeniu.
Austria leagă România de ceea ce nu o priveşte
"Noi nu suntem de acord cu lărgirea Schengen, în ceea ce priveşte România şi Bulgaria, până nu rezolvăm această problemă a migraţiei ilegale şi a azilului. Pentru Austria, problema este această agendă de migraţie şi azil", subliniază expertul.
Ea explică faptul că demnitarii austrieci "au făcut această acţiune de unii singuri, fără să comunice cu alte ţări. Reacţia a fost dură la veto-ul dânşilor, iar noua strategie este că încearcă să câştige aliaţi, atât în UE, printre alte ţări, cum ar fi Danemarca şi ţările baltice".
Dar încearcă de asemenea şi "o anumită apropiere faţă de România şi Bulgaria. În acelaşi timp, nu pot să îşi retragă anumite declaraţii, pe care le-au făcut iniţial, şi anume că într-adevăr vin şi prin România aceşti migranţi ilegali".
