Avertismentele cu privire la schimbările climatice au început cu mulți ani în urmă, dar s-au pierdut în controversele despre ce anume le cauzează: omul sau este un fenomen natural de care nu se poate scăpa, orice ar face omul ca să-l stopeze?
Mulți cercetători sunt de părere că guvernele lumii trebuie să ia măsuri pentru a diminua rata accelerată a schimbărilor climatice.
Alții sugerează că oamenii trebuie să se adapteze la noua situație, fiind o „stare“ de neoprit a planetei.
„Schimbările climatice nu sunt o problemă a viitorului, sunt aici acum și afectează fiecare regiune din lume“, a declarat dr. Friederike Otto, de la Universitatea din Oxford și unul dintre autorii Grupului interguvernamental ONU privind schimbările climatice (IPCC), care au întocmit raportul „Cod roșu pentru umanitate“.
„Cred că nu există niciun fel de surpriză, sunt doar argumente solide ce fac ca acest raport IPCC să fie cel mai puternic realizat vreodată“, a declarat pentru BBC profesorul Arthur Petersen, de la University College London (UCL).
Cel mai clar dintre punctele prezentate este cel despre responsabilitatea umanității pentru schimbările climatice.
„Nu mai există echivoc. Noi suntem de vină“, remarca profesorul Peterson.
Terra, o planetă tânără: doar 26 de ani galactici
Cercetările la nivel internațional din ultimii zece ani au înregistrat schimbări dramatice de climă, alternanțe ale temperaturilor: excesiv de cald, secetă, ploi torențiale ce scot râurile din matcă, tornade în zone unde nu sunt specifice etc.
Toate aceste fenomene sunt circumstanțe stresante pentru oameni, dar nu vor avea efect cataclismic asupra Terrei.
Regretatul profesor Mircea Trifulescu, doctor în geologie, cu numeroase premii la activ, a combătut întotdeauna teoriile alarmante cu inversarea polilor, efectul de seră ce s-ar datora acțiunilor umane și alte ipoteze despre cataclisme la nivel planetar.
Acesta susținea că Pământul este o planetă în floarea tinereții. Un an galactic are 180 de milioane de ani tereștri, iar Pământul are 4,5 miliarde de ani, ceea ce înseamnă că planeta noastră are aproape 26 de ani galactici.
Geologul considera teoria inversării polilor magnetici, foarte vehiculată în ultima vreme, o mare cacealma. Schimbările pozițiilor relative ale Soarelui, Lunii și Pământului produc asupra Ecuatorului o serie de oscilații cu perioade diferite.
„Sunt deviații predictibile, cu o perioadă scurtă de manifestare, care reglementează mișcarea de rotație a Terrei, nicidecum nu ne răstoarnă“, spunea prof.dr. Trifulescu.
„Terra se află acum într-una din perioadele de contracție, în care se manifestă fenomenul de încălzire globală, cu tot ce decurge de aici, neplăcut pentru om.
Însă Terra mai are vreo 500.000 de ani de liniște, până va începe o activitate vulcanică de proporții, care o va reconfigura“, spunea prof. dr. Trifulescu, subliniind că guvernele lumii trebuie să ia măsuri de protejare a calității vieții pentru că, și dacă nu ne așteaptă cataclisme globale, „liniștea“ Terrei nu ne va scuti de dezastrele specifice perioadei de contracție a Terrei.
Încălzirea cu 1,5° C, limita de supraviețuire a economiilor
Când a fost publicat ultimul raport IPCC privind știința schimbărilor climatice în 2013, ideea de a lua măsuri ca încălzirea globală să fie sub limita de 1,50C abia era luată în considerare.
Dar, în cadrul negocierilor care au condus la Acordul climatic de la Paris din 2015, multe țări în curs de dezvoltare și state insulare au presat pe această limită de temperatură, susținând că este o chestiune de supraviețuire a economiilor.
Un raport special privind 1,50C în 2018 a arătat că avantajele de a rămâne sub limită au fost masive în comparație cu limita de 2 grade Celsius, ceea ce ar fi necesitat reducerea la jumătate a emisiilor de carbon, în esență, până în 2030 și zero net emisii până în 2050. În caz contrar, limita ar fi atinsă între 2030 și 2052.
Noul raport IPCC reafirmă această constatare. În toate scenariile, pragul este atins până în 2040. Dacă emisiile nu sunt stopate, limita de încălzire doar cu 1,5 grade Celsius ar putea fi depășită în aproximativ un deceniu.
A ajunge la zero net implică reducerea pe cât posibil a emisiilor de gaze cu efect de seră folosind o tehnologie curată, apoi absorbirea celor rămase, plantând, de exemplu, copaci.
„Pragul de 1,5 grade Celsius este un prag important din punct de vedere politic, desigur, dar, din punct de
vedere climatic, nu este o prăpastie, nu înseamnă că, odată ce trecem peste 1,50C, brusc totul va deveni catastrofal“, a explicat dr. Amanda Maycock, de la Universitatea din Leeds și unul dintre autorii noului raport.
„Cel mai scăzut nivel de emisii pe care îl evaluăm în acest raport arată că încălzirea se stabilizează în jurul valorii de sau sub 1,5 grade Celsius în cel târziu în secol. Dacă aceasta ar fi calea pe care am urma-o, atunci un impact major ar fi evitat în mod semnificativ“.
Vestea proastă este, potrivit raportului, că, indiferent de ceea ce face omul, nivelul mărilor va continua să crească.
Raportul ONU arată că, în scenariile actuale, mările ar putea urca până la 2 metri până la sfârșitul acestui secol și până la 5 metri până în 2150.
Chiar dacă vor fi controlate emisiile și se va menține creșterea temperaturii în jur de 1,5 grade Celsius până în 2100, apele vor continua să crească mult în viitor.
„Chiar și cu limită de încălzire de 1,50C, ne uităm pe termen lung la o creștere a nivelului mării de doi până la trei metri. Și, în cele mai alarmante scenarii, am putea aprecia o creștere a nivelului mării de mai mulți metri până în 2150.
Poate nu este sfârșitul vieții noastre, dar multe se vor schimba în țările riverane“, a punctat prof. Malte Meinshausen de la Universitatea din Melbourne, autor IPCC.
„Odată cu creșterea treptată a nivelului mării, acele evenimente extreme ce se formează deasupra mărilor și oceanelor și care au avut loc în trecut doar o dată pe secol, vor avea loc din ce în ce mai frecvent în viitor“, a declarat Valérie Masson-Delmotte, copreședinte al IPCC, grup care a pregătit noul raport.
„Informațiile pe care le oferim în acest raport sunt extrem de importante pentru a lua în considerare și pentru a ne pregăti pentru aceste evenimente“, a subliniat aceasta.
Metanul, un gaz subestimat în trecut
Potrivit IPCC, aproximativ 0,30C din încălzirea globală înregistrată la ora actuală provine din metan.
„Când vine vorba de supraîncălzirea planetei, fiecare fracțiune de grad contează și nu există o modalitate mai rapidă și mai realizabilă de a încetini rata de încălzire decât prin reducerea emisiilor de metan cauzate de om“, a declarat Fred Krupp, de la Fondul SUA pentru Apărarea Mediului.
„Prin consolidarea dovezilor ce fac legătura între emisiile cauzate de acțiunile umane și condițiile meteorologice extreme, IPCC a oferit mijloace noi și puternice pentru toată lumea pentru a responsabiliza direct industria de combustibili fosili și guvernele pentru situația de urgență climatică“, a subliniat acesta.
Pe lângă măsurile controversate pe care guvernele trebuie să le ia pentru a scădea nivelul emisiilor ce duc la încălzirea globală, „detaliile“ schimbărilor de climă se răsfrâng asupra societăților umane indiferent de ce anume o cauzează.
Deplasările de teren vor fi la ordinea zile
Deja se observă un alt impact, deocamdată mic, al schimbărilor climatice: deplasările de teren. Acestea modifică transportul în bandă, conductele de apă, iar scufundările de teren afectează șoselele, căile ferate, chiar cursurile de apă.
Normele viitoare de construcție va trebui să asigure un teren stabil, structuri de rezistență mai solide, fundații adânci și acoperișuri bine ancorate.
Cea mai mare greșeală este, potrivit specialiștilor, să se taie copacii, inclusiv la orașe, pentru lărgirea șoselelor sau pentru amenajarea spațiilor de parcare!
Alergii și gândaci de bucătărie în Europa
Din punct de vedere al sănătății, cea mai importantă consecință va fi vulnerabilitatea la radiațiile solare. Se vor înmulți cazurile de alergii sezoniere și astm, atât la orașe, cât și la sate. Cele de la orașe sunt agravate de poluarea urbană.
Cei mai importanți alergeni sunt mucegaiurile din praful de casă, polenurile, gazele de eșapament. Ne vine să credem sau nu, pericolul major pentru europeni este „banalul“ gândac de bucătărie.
Aproape 70% din populația urbană este sensibilizată la gândacii de bucătărie, cauza majoră de alergie respiratorie, rinită și astm bronșic.
Se recomandă combaterea mucegaiurilor, a gândacilor de bucătărie și ștergerea prafului prin metode umede, care să nu împrăștie particulele.
Ventilația artificială, tot mai necesară, trebuie făcută numai în orele de caniculă, cu schimbarea periodică a filtrelor. Nu trebuie să se renunțe la aerisirea naturală, în orele dimineții.
Inundații și incendii în Europa
În linii generale, în Europa se vor agrava diferențele între regiuni privind resursele naturale, mai ales apa.
Inundațiile, eroziunile coastelor marine, incendiile vor devasta arii întinse. Zonele de munte vor fi afectate de retragerea ghețarilor, reducerea stratului de zăpadă și dispariția unor specii.
Conform scenariului cel mai sumbru, 60% din speciile existente în unele zone vor dispărea până în 2080.
Sudul Europei se va confrunta cu temperaturi estivale foarte mari, secete, reducerea debitelor de apă, a potențialului hidroenergetic, incendii și scăderea dramatică a arealului agricol.
Din punct de vedere al sănătății, se vor înmulți cazurile de alergii si afecțiuni gastro-intestinale și bolile cardio-vasculare.
Secetă și foamete pe arii extinse
În America Latină, pădurile tropicale vor deveni savane până în 2050, iar multe dintre terenurile agricole vor deveni aride, ceea ce va duce la foamete. Schimbarea regimului de precipitații și dispariția ghețarilor vor afecta bazinele de apă potabilă, agricultura și producția de energie.
America de Nord va fi afectată de incendii vaste, de scăderea debitului de apă în unele regiuni și inundații în altele, de tornade și uragane foarte puternice, iar zonele de coastă vor suferi cel mai mult. Rata mortalității în New York cauzată de probleme cardiace provocate de căldură va fi de 1.000 pe an.
În Africa, între 75 și 250 milioane de oameni vor fi afectați de lipsa apei. În unele țări africane, terenurile agricole se vor reduce cu până la 50%. Malnutriția și bolile tropicale vor face ravagii. Regiunile de coastă vor deveni riscant de locuit, din cauza creșterii nivelului mării și a
eroziunilor.
Asia va fi, la rândul ei, afectată de scăderea debitului apelor. Bazinele râurilor mari din centrul, sudul, estul și sud-estul Asiei își vor reduce dramatic volumul până în 2050. Regiunile de coastă și deltele, foarte populate, vor deveni riscant de locuit, din cauza inundațiilor și a furtunilor. Mortalitatea din cauza afecțiunilor gastrointestinale va deveni foarte ridicată în estul, sudul și sud-estul Asiei.
Australia și Noua Zeelandă vor pierde mult din biodiversitate, iar Bariera de Corali va fi grav afectată. Până în 2030, problemele legate de resursele de apă vor trece la Departamentul de Securitate Națională, în sudul și estul Australiei, și în Northland, Noua Zeelandă.
Furtunile vor mătura coastele, zone extrem de populate în prezent. Australia se va confrunta cu un număr mare de decese din cauza căldurii, între 3.000 și 5.000 pe an. Cei mai afectați vor fi oamenii cu vârste de peste 65 de ani.
Prea mulți locuitori la orașe
Orașele, socotite „insule urbane de căldură“, pot influența creșterea temperaturii zonale, prin cantitatea mare de material absorbant de căldură, caracteristicile clădiriilor și emisiile de căldură antropogenă de la unitățile de aer condiționat și vehicule.
Valurile de căldură combinate cu insulele urbane de căldură pot duce la pierderi mari de vieți omenești în rândul persoanelor în vârstă, bolnavilor, cei mai mulți neputând să-și achiziționeze sisteme de aclimatizare.
Valurile de căldură reprezintă o provocare viitoare pentru marile orașe. În zonele urbane, valurile de căldură au, de asemenea, efecte negative asupra calității aerului și a numărului de zile în care persistă poluanții mari, concentrații de particule suspendate la nivel ridicat. Orașele viitorului trebuie să devină „smart“, să amelioreze impactul schimbării climei și să ofere un nivel calitativ ridicat al vieții urbane.
Până în anul 2030, bolile digestive vor crește cu 5% în regiunile din lumea a treia, iar această „categorie“ va include toate țările care nu au implementat un sistem de alimentație sănătoasă.
În țările în curs de dezvoltare, populația urbană se va dubla și se va ajunge la aproape 4 miliarde de orășeni, iar în țările dezvoltate, populația urbană va crește cu 20%.
Toată această goană după habitatul urban va deregla întreg ecosistemul și va înmulți necesitățile energetice, care nu vor putea fi acoperite.
Până în 2050, populația globului va ajunge la 9,4 miliarde de locuitori, dar terenurile agricole se vor reduce cu încă 20%, în estul și sud-estul Asiei, și cu 30% în centrul și sudul continentului.
Biodiversitatea va fi dramatic afectată, o pătrime din speciile de plante și de animale vertebrate vor dispărea, conform specialiștilor de la Universitatea din Toronto.
Până în 2070, pentru că ghețarii vor dispărea, iar zonele afectate de secetă vor crește, producția de electricitate de la hidrocentrale va scădea.
În Europa, puterea hidrocentralelor va scădea cu 6%, iar în zona bazinului mediteraneean cu 50%. Căldura, uscăciunea vor duce la secete prelungite și risc crescut de incendii pe arii tot mai mari, în special în bazinul Mediteranei, vestul SUA, sudul Africii și nord-estul Braziliei.
100 de milioane de oameni ce locuiesc în zone de coastă marină, pe insule mici, delte, vor fi afectați anual de furtuni tropicale și valuri devastatoare.
Populația din aceste zone va fi atunci în jur de 5 miliarde. Între 1,1 si 3,2 miliarde de oameni vor fi afectați de lipsa apei și peste 600 de milioane de foamete.
Războaie pentru petrol, apă și hrană
Efectele încălzirii globale sunt treptate și există posibilitatea ca guvernele lumii să ia măsurile necesare pentru ca populația sa se adapteze noilor condiții, dar aceste măsuri țin de strategie, finanțe, educație, ajutor, elemente care nici în prezent nu sunt ușor manevrabile.
Așa că sociologii se așteaptă mai degrabă la conflicte militare pentru rezolvarea acestor probleme, decât la măsuri preventive.
Războaiele petrolului au început deja. Petrolul, combustibilul fără de care civilizația actuală nu ar putea exista, va cunoaște, conform rapoartelor IPCC, un moment de vârf, după care va începe declinul.
Momentul când va începe declinul se numește „Hubbert’s Peak“, după numele geofizicianului american M. King Hubbert, care a prevăzut, încă din 1949, că „era petrolului“ se va sfârși mult mai repede decât se spera. Fenomenul „Hubbert’s Peak“ a fost stabilit a avea loc între 2008 și 2018.
Majoritatea specialiștilor cred că se va manifesta după 2020, când producția de petrol va intra într-un declin ireversibil, ceea ce va aduce recesiune la nivel global, cu posibile conflicte între națiuni.
Ce măsuri trebuie să ia guvernanții
Măsurile ce trebuie luate de guvernanți privesc:
✅ creșterea eficienței energetice;
✅ creșterea utilizării energiei regenerabile;
✅ măsurarea, raportarea și reducerea emisiilor directe și indirecte de gaze cu efect de seră;
✅ conservarea și protejarea resurselor de apă prin eficiență, reutilizare și gestionarea apelor pluviale;
✅ eliminarea deșeurilor, prevenirea poluării și creșterea reciclării;
✅ încurajarea piețelor pentru tehnologii durabile și materiale, produse și servicii preferate din punct de vedere ecologic;
✅ proiectarea, construirea, întreținerea unor clădiri durabile de înaltă performanță;
✅ reglementările de stat, locale sau teritoriale legate de securitatea energetică, un mediu sănătos și opțiuni ecologice.
