În cel de-al doilea raport, care urmează să fie prezentat luni, în cadrul unei reuniuni OMS, acest panel de experţi subliniază că, ”având în vedere cronologia iniţială a primei faze a epidemiei, constatăm că ar fi fost posibil să se acţioneze mai repede, pe baza primelor semne”, scrie news.ro. 

 

”Grupului independent îi este clar că măsuri în domeniul sănătăţii publice ar fi putut să fie aplicate mai energic de către autorităţile chineze locale şi naţionale, în ianuarie”, subliniază acesta.

 

Experţii arată totodată cu degetul lentoarea OMS în reunirea Comitetului de Urgenţă, la începutul pandemiei şi ezitările organizaţiei în a declara starea de urgenţă sanitară internaţională.

”Nu vedem în mod clar de ce nu s-a reunit înaintea celei de a treia săptămâni din ianuarie şi nici de ce nu s-a înţeles de la început asupra delarării unei urgenţe a sănătăţii publice de amploare internaţională”, scriu ei.

 

Ei se referă la cel mai înalt nivel de alertă cu privire la o epidemie.

 

OMS a fost dur criticată, de la începutul crizei sanitare, în 2019, din cauza reacţiei sale şi întârzierii de a recomanda purtarea măştii de protecţie. Organizaţia a fost acuzată de Statele Unite de faptul că a fost extrem de complezentă faţă de China, unde a apărut noul coronavirus, şi de faptul că a întârziat să declare starea de urgenţă sanitară mondială.

 

În mai, statele membre OMS au ajuns la un acord de principiu asupra unei anchete independente, iar în iulie directorul OMS Tedros Adhanom Ghebreyesus anunţa înfiinţarea Grupului independent, însărcinat cu stabilirea ”unei evaluări oneste” a gestionării crizei şi ”tragerea unor concluzii” pentru viitor.

 

Acest panel este coprezidat de fostul premier neozeelandez Helen Clark şi fosta preşedintă a Liberiei Ellen Johnson Sirleaf.

 

După mai bine de un an de zile, pandemia a ucis în mod oficial peste două milioane de oameni, iar un pic peste 100 de milioane de oameni au fost infectaţi cu noul coronavirus.

 

Aceste date sunt, probabil, mai mici decât bilanţul real.