Celălalt front: Republica Moldova și Georgia. Războiul cel mai periculos în care NU se trage cu arma

DE Ovidiu Nahoi | Actualizat: 22.09.2024 - 18:10
RĂZBOI HIBRID Noul front geopolitic al toamnei se deschide în Georgia și Republica Moldova - Foto: Profimedia Images
RĂZBOI HIBRID Noul front geopolitic al toamnei se deschide în Georgia și Republica Moldova - Foto: Profimedia Images
„Legea rusească“ împotriva societății civile, adoptată în Georgia, a generat proteste masive. Propaganda guvernamentală îi etichetează pe protestatari drept agenți ai războiului global - Foto: Profimedia Images
„Legea rusească“ împotriva societății civile, adoptată în Georgia, a generat proteste masive. Propaganda guvernamentală îi etichetează pe protestatari drept agenți ai războiului global - Foto: Profimedia Images
Bidzina Ivanișvili, oligarhul cu interese economice în Rusia, nu deține nicio funcție oficială dar este considerat liderul de facto al partidului de guvernământ Visul Georgian - Foto: Profimedia Images
Bidzina Ivanișvili, oligarhul cu interese economice în Rusia, nu deține nicio funcție oficială dar este considerat liderul de facto al partidului de guvernământ Visul Georgian - Foto: Profimedia Images
Kremlinul încearcă să deraieze referendumul constituțional din Republica Moldova, dar câtă vreme armatele sale sunt ținute de ucraineni departe de regiune, opțiunile rămân limitate - Foto: Profimedia Images
Kremlinul încearcă să deraieze referendumul constituțional din Republica Moldova, dar câtă vreme armatele sale sunt ținute de ucraineni departe de regiune, opțiunile rămân limitate - Foto: Profimedia Images
Kremlinul își concentrează atenția pe Găgăuzia, o mică regiune autonomă cu o populație de origine turcă, dar în care limba vorbită este rusa. Zona a devenit un bastion al oligarhului fugar Ilan Șor - Foto: Profimedia Images
Kremlinul își concentrează atenția pe Găgăuzia, o mică regiune autonomă cu o populație de origine turcă, dar în care limba vorbită este rusa. Zona a devenit un bastion al oligarhului fugar Ilan Șor - Foto: Profimedia Images

„Lupta pentru pace“, „protecția suveranității“, „morala“, „valorile creștine“ sunt doar câteva concepte aruncate în luptă de propaganda rusă pe noul front politic al toamnei.

SHARE

Nu se va trage, probabil, niciun foc de armă. Dar un nou front al confruntării dintre Rusia și Occident se deschide în această toamnă, odată cu alegerile programate în Republica Moldova și Georgia. Moscova uzează din plin de mijloacele războiului hibrid. Și, din punctul ei de vedere, lucrurile par să meargă mai bine în mica republică din Caucaz decât între Prut și Nistru.

Primul tur al alegerilor prezidențiale din Republica Moldova este programat pentru duminică, 20 octombrie. Tot atunci va avea loc și referendumul convocat de președinta Maia Sandu cu privire la orientarea pro-europeană a țării.

Cetățenii sunt chemați să adopte includerea în preambulul Constituției a unor prevederi referitoare la direcția europeană a țării și completarea Constituției cu un nou titlu, „Integrarea în Uniunea Europeană“. În Georgia, alegerile generale sunt programate marți, 26 octombrie.

Republica Moldova a deschis negocierile de aderare la Uniunea Europeană, în timp ce Georgiei i s-a recunoscut doar statutul de țară candidată. Decalajul se explică prin atitudinea guvernului de la Tbilisi, care a adoptat o legislație de inspirație rusească, îndreptată împotriva societății civile și puternic criticată la Bruxelles și în capitalele europene.

În acest moment, procesul de aderare al Georgiei este înghețat, în timp ce Republica Moldova face eforturi să avanseze pe calea negocierilor și a reformelor. De partea sa, Rusia încearcă să deraieze referendumul convocat de președinta Maia Sandu și să mențină la Tbilisi actuala guvernare cu comportament ambiguu și care preia în mare parte liniile propagandistice ale Kremlinului.

Visul georgian: cu Europa și împotriva ei

Situația s-a tensionat și mai mult după ce Partidul Visul Georgian, aflat la guvernare, a promis că va dizolva partidele de opoziție, grupate în Mișcarea de Uniune Națională (UNM), dacă va obține suficiente locuri în urma alegerilor din octombrie.

Bidzina Ivanishvili, oligarhul cu multiple afaceri în Rusia, care nu deține o funcție oficială dar este considerat șeful de facto al Visului Georgian, a promis, la rândul său că, „după obținerea majorității constituționale“, va declanșa un proces care va avea ca rezultat declararea ca neconstituțională a UNM și a tuturor partidelor satelit sau succesoare.

El și-a acuzat oponenții că s-au înțeles cu națiunile occidentale pentru a deschide un „al doilea front“ împotriva Rusiei în cadrul războiului împotriva Ucrainei.

„Legea rusească“ împotriva societății civile, adoptată în Georgia, a generat proteste masive. Propaganda guvernamentală îi etichetează pe protestatari drept agenți ai războiului global - Foto: Profimedia Images

Potrivit oligarhului georgian, „protecția păcii, a demnității, a suveranității, a valorilor creștine și a viitorului strălucit al țării necesită o vigilență constantă, chiar acum“.

Visul Georgian practică un dublu discurs. Pe de o parte, denunță amestecul Occidentului în afacerile interne ale Georgiei și atacă „decadența“ morală a Vestului. Pe de altă parte, afirmă că susține integrarea europeană a țării ba, mai mult, că ar fi singurul partid capabil să atingă acest obiectiv.

Desigur, această ciudată logică nu este acceptată la Bruxelles, care s-a declarat „îngrijorat“ de propunerea de „interzicere a tuturor partidelor de opoziție“ propusă de guvernul georgian.

UE a suspendat alocarea a 30 de milioane de euro în sprijinul forțelor de apărare ale Georgiei și a anunțat că va „revizui ajutorul direct acordat guvernului, asigurând totodată sprijinul continuu pentru societatea civilă și mass-media independentă din țară“.

„Lupta pentru pace“ și alte rafinamente rusești

În cadrul unei întâlniri electorale, premierul georgian Irakli Kobakhidze, care conduce și campania electorală a partidului de guvernământ Visul Georgian, s-a referit la alegerile din 26 octombrie ca la un „referendum decisiv“ în care alegătorii „trebuie să aleagă între război și pace, decadență morală și valori tradiționale“, „trecut întunecat și viitor european luminos“.

Într-adevăr, „pacea“ – mai precis cultivarea fricii de război – este una dintre liniile de forță ale propagandei ruse în Georgia. Partidul Visul Georgian acuză opoziția că urmărește să arunce țara în război împotriva Rusiei, la presiunile Occidentului.

Guvernul de la Tbilisi acuză UE că încearcă să destabilizeze țara ca parte a unei agende de „schimbare de regim“.

Bidzina Ivanișvili, oligarhul cu interese economice în Rusia, nu deține nicio funcție oficială dar este considerat liderul de facto al partidului de guvernământ Visul Georgian - Foto: Profimedia Images

Schimbările legislative, mai ales „legea rusească“ prin care ONG-urile care primesc finanțare din străinătate sunt definite drept „agenți străini“, au generat proteste masive și au dus, în cele din urmă, la unirea forțelor de opoziție în cadrul Mișcării de Uniune Națională.

Acum, guvernanții îi acuză pe protestatari că sunt manevrați din Occident pentru a provoca o „revoluție colorată“ în Georgia. Potrivit unei alalize a EUvsDisinfo, organismal anti-dezinformare al Comisiei Europene, oficialii acuză că protestele împotriva „legii rusești“ au fost organizate de Ambasada SUA la Tbilisi.

Mișcarea Puterii Populare, un aliat apropiat al Visului Georgian, i-a etichetat pe diplomații europeni drept instrumente ale „partidei războiului global“ care  ar încerca să inițieze un proces de „maidanizare“ în Georgia și să atragă țara în război împotriva Rusiei.

Alte narațiuni obișnuite din arsenalul Kremlinului susțin, printre altele, că Occidentul este „depravat“ și că UE încearcă să-și impună valorile sale decadente, îndeosebi prin propaganda LGBTQI+.

Guvernul susține, de asemenea, că apartenența la UE ar forța Georgia să accepte „depravarea“.

Potrivit EUvsDisinfo, un exemplu notabil al acestor narațiuni este POSTV, un canal pro-guvernamental de propagandă, care a produs o serie de filme documentare menite să discrediteze protestele opoziției.

Kremlinul încearcă să deraieze referendumul constituțional din Republica Moldova, dar câtă vreme armatele sale sunt ținute de ucraineni departe de regiune, opțiunile rămân limitate - Foto: Profimedia Images

Aceste filme au sugerat că protestele au fost orchestrate din străinătate, propagând ideea că puterile occidentale se opun legii „agenților străini“ tocmai pentru a-și ascunde finanțarea clandestină a diferitelor grupuri din Georgia.

Posturile proguvernamentale din Georgia au preluat cu entuziasm și au amplificat indignarea oficialilor și liderilor de opinie apropiați Visului Georgian.

Paradoxal, sondajele indică o orientare puternic pro-occidentală a Georgiei, cu o majoritate solidă pro-UE și pro-NATO. Este motivul pentru care Visul Georgian, cu toate derapajele sale, se declară pro-integrare europeană. Pur și simplu, nu poate spune altceva.

Însă formațiunea reușește de minune să jongleze cu fricile georgienilor. Amintirea incursiunii rusești în Georgia, din august 2008, este încă vie și Visul Georgian pozează în apărător al stabilității.

Apoi, de la izbucnirea războiului, numeroși ruși și-au găsit adăpost în Georgia, în încercarea de a scăpa de recrutare și de presiunea ideologică. Iar aceasta se simte într-o țară mică și săracă.

Ar putea fi vorba despre cel puțin 30.000 de persoane, potrivit Centrului Davis pentru Studii Rusești și Eurasiatice al Universității Harvard din SUA.

E adevărat, rușii au venit cu bani, dar aceasta a dus și la creșterea prețurilor pentru bunuri de bază și locuințe. Propaganda guvernamentală a reușit să întoarcă în favoarea sa această situație. Cum? Aruncând pe Ucraina vina pentru declanșarea războiului.

În sfârșit, guvernanții de la Tbilisi mizează pe caracterul conservator al societății georgiene și amplifică discursul care acuză deriva morală a Occidentului, pozând în apărător al valorilor tradiționale.

Republica Moldova: Rusia vrea să deraieze referendumul pro-UE

În privința Republicii Moldova, Kremlinul pare a-și fi propus în primul rând deraierea referendumului privind integrarea europeană. Cu alegerile prezidențiale, dat fiind avansul covârșitor al Maiei Sandu, lucrurile par mai complicate pentru ruși.

Un sondaj realizat de Institutul pentru Politici și Reforme Europene (IPRE), în cooperare cu CBS-AXA și prezentat la 11 iulie, indică faprul că 52% dintre cetățeni ar vota pentru aderarea la UE și 26,5% împotrivă. Există un număr relativ mare de indeciși (13,6%) în timp ce peste 8% nu ar participa sau nu știu/nu răspund.

Desigur, în cazul referendumului, ponderea celor care ar susține aderarea la UE ar crește semnificativ prin exprimarea numeroșilor cetățeni moldoveni din diaspora, un puternic rezervor pro-vest și pro-Maia Sandu. Însă un scor neconcludent în interiorul țării ar da, desigur, apă la moară propagandei ruse, cum că integrarea europeană este un proiect impus din exterior și respins de cetățenii țării.

Kremlinul își concentrează atenția pe Găgăuzia, o mică regiune autonomă cu o populație de origine turcă, dar în care limba vorbită este rusa. Zona a devenit un bastion al oligarhului fugar Ilan Șor - Foto: Profimedia Images

În plus, Moscova privește și mai departe, inclusiv către alegerile parlamentare din toamna anului viitor. Sondajul IPRE-CBS-AXA indică un scor de 40% pentru Partidul Acțiune și Solidaritate, dar problema este că formațiunea Maiei Sandu nu pare a putea avea aliați în viitorul parlament, unde se va confrunta cu blocul foștilor comuniști și cu partidul oligarhului fugar Ilan Șor.

Moscova a sponsorizat în această primăvară formarea unui bloc politic în jurul principalului său aliat, oligarhul fugar Ilan Șor, condamnat pentru o imensă fraudă bancară. Moscova a trimis către Republica Moldova cantități uriașe de bani cash, pentru sprijinirea noii formațiuni, botezată Victoria, și pentru cumpărarea de adepți.

Autoritățile moldovene au confiscat peste un milion de dolari, pe principalul aeroport al Republicii Moldova.

Principalele instrumente ale lui Putin pentru destabilizarea Moldovei sunt sprijinirea rețelelor de corupție din jurul lui Ilan Șor și a fostul lider politic și oligarh fugar Vladimir Plahotniuc.

De asemenea, influența Rusiei se concentrează asupra a două regiuni problematice: Găgăuzia, o mică regiune autonomă din jurul orașului Comrat, locuită de o populație cu origini turce și de religie ortodoxă. Totuși, aproape nimeni nu vorbește aici limba turcă, ci rusa.  Zona a devenit un bastion al al lui Șor. 

Și mai este Transnistria

În ianuarie, Moldova și-a extins sistemul național de taxe de import-export în Transnistria, în temeiul acordului comercial cu UE.

În privința comerțului, Transnistria a devenit dependentă total de Moldova după ce Ucraina și-a sigilat granița în urma invaziei Rusiei.

Așa-zisele autorități transnistrene au cerut sprijinul Rusiei și au organizat proteste. Însă acestea, la fel ca și răspunsul Rusiei, au fost cu mult sub așteptările analiștilor.

Încetul cu încetul, Transnistria avansează către o integrare progresivă inevitabilă a economiei sale cu Moldova și Europa. Iar Rusia nu pare a avea mijloacele pentru a opri acest curs. În afară, probabil, de propagandă.

Teama de război, o temă a Kremlinului prezentă și în Republica Moldova

Într-adevăr, dezinformarea este deosebit de puternică în rândul vorbitorilor de limbă rusă, dar nu numai. Vizați sunt, desigur, și românofonii - mai ales cei din mediul rural și locuitorii vârstnici și mai săraci ai orașelor.

Care sunt principalele linii de comunicare?

Ca și în Georgia, pacea și războiul. Potrivit propagandiștilor Kremlinului, apartenența Republicii Moldova la blocul occidental va împinge țara în război contra Rusiei.

În strânsă legătură cu aceasta, idea suveranistă: Republica Moldova își va pierde „statalitatea“ și va ajunge, inevitabil, în brațele României.

Mai există și aspectul economic: rușii avansează ideea că produsele agricole moldovenești nu sunt primite pe piața unică a UE, în timp ce în Rusia ar putea fi cumpărate.

Pe scurt, Republica Moldova este dependentă economic de Federația Rusă.

Realitățile economice nu dau însă dreptate propagandei ruse. Uniunea Europeană este de departe principalul partener economic al țării.

Potrivit datelor Comisiei Europene, UE este cel mai mare partener comercial al Moldovei, reprezentând 53,7% din totalul comerțului său în 2023, urmată de Ucraina (13,1%) și China (8,1%).

Ponderea comercială a Moldovei în raport cu Rusia a scăzut semnificativ și reprezintă acum doar 3,7% din comerțul total al Republicii Moldova.

Exporturile moldovenești sunt destinate pieței unice a UE în proporție de 65,4%.

Dar ce va putea obține, în cele din urmă, Rusia, în cele două republici foste societice, care acum se pregătesc de alegeri?

Republica Moldova pare mai greu de influențat. Țara a deschis negocierile de aderare și avansează destul de bine pe drumul reformelor. Chișinăul beneficiază din plin de sprijinul Uniunii Europene și are un aliat de nădejde în România.

Dacă, în domeniul schimburilor comerciale, UE este principalul partener – și încă pe o poziție solidă – mai rămâne de rezolvat chestiunea deloc simplă a dependenței energetice de Rusia. În ultimele două ierni, țara a fost supusă unor presiuni inimaginabile de către Kremlin, care a sistat livrări de gaze și energie, obligând țara să meargă pe piața liberă, foarte scumpă.

Moscova spera că explozia facturilor va determina o mișcare socială de proporții, care va răsturna guvernul pro-european și pe președinta Maia Sandu. Nu s-a întâmplat.

Între timp, țara și-a redus oricum dependența de Rusia, grație contractelor de gaz lichefiat și interconectărilor cu România. Și lucrurile avansează.

Atâta timp cât armatele ruse nu reușesc să treacă de Odesa și să deschidă un nou front în sud, posibilitățile de influență ale Kremlinului în Republica Moldova par limitate.

Cu totul altfel se prezintă lucrurile în Georgia. Mica republică din Caucaz apare ca mult mai vulnerabilă. Partidul oligarhului Ivanișvili deține guvernarea iar președinta pro-occidentală Salome Zurabishvili are puteri limitate.

De pildă, ea și-a folosit toate pârghiile legale și constituționale pentru a opri controversata lege cu privire la „agenții străini“, însă actul normative a intrat în vigoare, în cele din urmă.

Deși, în discurs, se declară pentru aderarea la UE, Visul Georgian ia decizii exact în sensul invers, ceea ce blochează întregul proces. Georgia nu a deschis negocierile de aderare, precum Republica Moldova și Ucraina, iar deciziile politice de la Tbilisi îndepărtează o asemenea perspectivă. Ceea ce, evident, place Rusiei. 

Google News Urmărește-ne pe Google News
Comentarii 0
Trebuie să fii autentificat pentru a comenta!

Alege abonamentul care ți se potrivește

Print

  • Revista tipărită
  • Acces parțial online
  • Newsletter
  •  
Abonează-te

Digital + Print

  • Revista tipărită
  • Acces total online
  • Acces arhivă
  • Newsletter
Abonează-te

Digital

  • Acces total online
  • Acces arhivă
  • Newsletter
  •  
Abonează-te
Articole și analize exclusive pe care nu trebuie să le ratezi!
Abonează-te