Atât România cât și Bulgaria îndeplinesc de ani de zile toate condițiile tehnice de aderare la spațiu Schengen, însă cu toate acestea, un veto al Austriei și al Olandei în Consiliul de Miniștri al UE a fost o surpriză în decembrie 2022. Până la momentul votului, Austria nu se aștepta la o susținere așa de mare din partea țărilor occidentale pentru deschiderea granițelor pentru români și bulgari.
Austria rămâne împotriva României și Bulgariei la Schengen
Cancelarul austriac pare că își menține argumentul mincinos cu privire la "valurile de migranți ilegali" care vin din România și ajung să ceară azil în Austria.
Guvernul de la Viena a riscat multă încredere prin acest blocaj politic, care nu are nicio legătură cu criteriile de aderare a unei țări la spațiul Schengen. Însă cel mai mult suferă românii și bulgarii care se consideră discriminați în cel mai josnic mod de Austria. Înainte de votul din 8 decembrie, Comisia Europeană se pronunțase deja în favoarea aderării la Schengen.
Recent, o rezoluție în Parlamentul European pentru aderarea României și Bulgariei la Schengen a fost votată de 526 de eurodeputați și doar 57 au votat împotriva admiterii.
Citește și: Spania, la președinția Consiliului UE: Aderarea României la Schengen este prioritatea noastră
Aceasta a fost una dintre "cele mai tangibile realizări ale integrării europene", se arată în textul votului. Este inacceptabil ca cetățenii să fie discriminați la graniță cu timpi de așteptare uneori de zile întregi, pierderi economice și gaze de eșapament inutile.
Austria, trimisă în judecată
„Rezoluția adoptată în Parlamentul European, cere trimiterea în judecată a Austriei pentru pierderile financiare masive produse României și Bulgariei. Conform specialiștilor, România pierde 10 miliarde de euro pe an din cauza neaderării la Schengen. Este cazul ca Austria să plătească despăgubiri pentru faptul că ne-a blocat aderarea la Schengen".
Este important de menționat că această rezoluție nu are putere juridică, dar reprezintă un semnal politic puternic către statele membre și instituțiile europene ce evidențiază preocuparea pentru respectarea principiilor europene și promovarea valorilor fundamentale ale Uniunii Europene, precum libertatea de circulație și nediscriminare.
Citește și: Cătălin Predoiu: „Spaţiul Schengen va fi mai puternic şi mai funcţional cu România înauntru”
Austria, spre deosebire de Țările de Jos, este menționată de două ori în rezoluție. Argumentul folosit de Viena - este vorba despre combaterea migrației ilegale - nu face parte din criteriile clar definite pentru aderarea la Schengen. Chiar și președintele federal austriac, Alexander Van der Bellen, a regretat decizia guvernului independent de el din decembrie.
Ruta migranților este prin Balcanii de Vest, nu prin România
Austria se afla într-o "situație dificilă" din cauza numărului mare de solicitanți de azil. Dar legătura acestei probleme cu aderarea României și Bulgariei la Schengen pur și simplu nu există. O spun si rapoartele europene. Ruta migranților este prin Balcanii de Vest, în niciun caz prin România, ci mai degrabă prin Croația, țara pe care Austria a acceptat-o fără să clipească, deși argumenta că "spațiul Schengen nu funcționează" și că nu are rost ca granițele Schengen să se deschidă dacă ele nu funcționează. Se pare că doar pentru Croația "au funcționat".
Antreprenorul român și fostul ministru al energiei Răzvan Nicolescu cere chiar despăgubiri de 200 de milioane de euro - pe lună. "Atât de mult rău a fost făcut economiei românești. Dar este vorba și de o chestiune de respect pentru 30 de milioane de cetățeni români și bulgari".
Eugen Tomac: "Veto-ul Austriei, o palmă nemeritată pentru România"
Europarlamentarul român Eugen Tomac, din partea PPE, coleg de partid cu Partidul Popular Austriac (ÖVP), a calificat veto-ul drept o "palmă nemeritată".
Ca răspuns la o întrebare din partea presei din Germania, Cancelaria federală de la Viena transmite că și-a menținut votul negativ și a subliniat că Schengen nu este "o chestiune de politică de partid", ci una de "politică de securitate".
"Este evident că protecția frontierelor externe nu funcționează, altfel nu s-ar putea explica de ce 70 la sută dintre migranții reținuți în Austria nu fuseseră înregistrați anterior în nicio țară din UE. Este "un bun drept și probabil și o datorie a fiecărui stat membru să își reprezinte interesele naționale", se arată într-un răspuns pentru publicația germană TAZ.
Austria se face că nu vede "hoarda" de migranți lăsată de Ungaria să treacă granița
Guvernul austriac a "trecut cu vederea" faptul că premierul Ungariei, Viktor Orbán, unul dintre cei mai importanți aliați al partidului aflat la putere la Viena, a lăsat pur și simplu marea majoritate a migranților să treacă în Austria. Mai mult, problema migrației "ilegale" a fost deja tema dominantă a Partidului Popular în cele patru alegeri regionale. Dar strategia de a câștiga voturi de la partidul de extremă-dreapta FPÖ nu a funcționat pentru ÖVP. Acesta a pierdut aproape zece procente și majoritatea absolută în Austria Inferioară.
Se așteaptă ca Austria să aleagă un nou parlament în toamna anului 2024. În sondajele actuale, FPÖ se află pe primul loc - iar ÖVP ar fi în cel mai bun caz un partener junior. Prin urmare, guvernul este decis să să continue blocada până la finalul legislaturii.
Ministrul Sănătății din Austria vrea români să aibă grijă de bătrânii austrieci
La jumătatea lunii martie, ministrul Sănătății din Austria, Johannes Rauch, s-a pronunțat în favoarea aderării la Schengen - dar a argumentat din motive de politică a muncii. Austria are nevoie urgentă de cei 30.000 de îngrijitori din România, care în prezent îngrijesc bătrânii și bolnavii austrieci. Chiar și acest argument nu ține în momentul de față pentru cancelarul Austriei.
