Aproape de recesiune. Economia creşte cu numai 1%. Creșterile de taxe, singura soluție. ”Cu un deficit bugetar de peste 7% sau chiar 8%, vom obține o creștere economică în jur de 1% în 2024.”, spune Adrian Codîrlașu, vicepreședinte CFA România.
Economistul atrage atenția asupra faptului că am putea avea chiar o creștere economică de 0,7% din PIB.
Aproape de recesiune. Economia creşte cu numai 1%. Creșteri de taxe, singura soluție
Nivelul tranzacțiilor dintre companii, în continuă scădere, este un semn clar pentru răcirea economiei. În plus, istoria ne arată că anul post electoral este unul marcat de acoperirea cheltuielior electorale, măsură contraciclică tipică, ducând la frânare, şi ea.
Deficitele, în primul rând cel bugetar, apoi cel de cont curent, ne apropie de recesiune. Cu un deficit bugetar de circa 8% din PIB, economia nu mai pare sustenabilă, conform Economica.net.
”În mod normal, România se împrumută cu circa 40 de miliarde de euro, în anul 2024, probabil va avea nevoie de aceeași sumă și în anul 2025. În aceste condiții, creșterea economică va scădea!
Citeşte şi: Cel mai important partener economic al României se îndreaptă spre recesiune. Cum ne afectează
Mă aștept ca anul acesta să avem o creștere economică de circa 1% din PIB, la jumătate față de anul trecut”, spune Adrian Codîrlașu. În anul 2023, creșterea economică a fost de 2,1% din PIB.
Este practic o situaţie în care ne aflăm la limita scăderii economice. Conform definiţiei, două trimestre de scădere economică înseamnă recesiune. De care suntem aproape.
CAPEX: "În general, se consideră că o țară a intrat în recesiune dacă economia se contractă timp de două trimestre consecutive, contracție determinată, în principal, de nivelul Produsului Intern Brut (PIB)."
Citeşte şi: Intră Statele Unite în recesiune? Cea mai mare prăbuşire într-o singură zi a burselor asiatice
Deficitul bugetului general consolidat a urcat în primele şapte luni ale acestui an la 71,04 miliarde de lei, reprezentând 4,02% din PIB, comparativ cu un deficit de 38,6 miliarde de lei, respectiv 2,40% din PIB, înregistrat în perioada similară a anului trecut, conform datelor publicate de Ministerul Finanţelor (MF).
Veniturile totale au însumat 331,56 de miliarde de lei în primele şapte luni ale anului 2024, înregistrând o creştere de 15,1% (an/an), susţinută de încasările din venituri curente – contribuţii de asigurări, TVA, impozit pe salarii, impozit pe profit şi venituri nefiscale.
În ceea ce priveşte cheltuielile bugetului general consolidat, acestea au crescut în termeni nominali cu 23,2% în primele şapte luni din 2024, comparativ cu aceeaşi perioadă a anului precedent, la 402,60 de miliarde de lei.
Soluţii
Există două soluţii de rezolvare a acestui deficit: consolidarea fiscală şi creşterile de taxe. Consolidarea fiscală înseamnă scăderea cheltuielilor. Cele mai mari cheltuieli sunt pe salariile bugetare şi pensiile mărite.
Guvernul nu-şi permite în an electoral să taie aceste cheltuieli, adică să scadă salariile bugetare. Nu o va face nici anul viitor. Perspectiva e de creştere a taxelor, acolo de unde se pot obţine matematic bani: mărirea TVA şi creşterea accizelor la carburanţi sau la băuturile alcoolice sunt două exemple bune.
Statul se împrumută la băncile din România
Principalul client al băncilor din România în zona de împrumuturi a fost, anul acesta, Statul Român, prin diversele sale structuri, fie că vorbim de Guvern, de administrația locală sau de BNR, arată studiul ”UE: Provocări uriașe și constrângeri financiare tot mai severe”, coordonat de Daniel Dăianu, academician și președinte al Consiliul Fiscal.
Această situație, deși nefirească pentru o economie de piață în perioade normale, nu are de ce să ne mire având în vederea starea actuală, marcată de deficite în creștere și, deci, de o nevoie tot mai mare de finanțare venită din zona statului.
Cheltuieli colosale
A spus-o, cum nu se poate mai clar, chiar ministrul finanțelor, Marcel Boloș.
” Cheltuielile sunt colosale, atât pe partea de funcționare a instituțiilor statului, cât și pe partea de investiții”, a declarat Boloș, într-un interviu acordat Profit.ro.
Amintim că regulile UE impun ca deficitul bugetar al țărilor membre să nu depășească 3% din PIB. România a fost prima țară care a depășit acest nivel, în ultimii ani, trecând peste 3% încă din 2020.
Anul acesta, așa cum scriam mai sus, gaura de la buget va depăși 7%.
