O retrogradare la „junk” ar fi putut duce la incapacitatea României de a plăti pensii și salarii.
Citește și: Bolojan dă, azi, examen cu agențiile de rating. Fără bani de pensii din toamnă, dacă picăm la „junk”
Recenta alegere a președintelui Nicușor Dan și formarea unui nou guvern condus de prim-ministrul Ilie-Gavril Bolojan au pus capăt, pentru moment, unei perioade îndelungate de incertitudine politică, anunță Agenția Standard & Poors.
Noul guvern a anunțat măsuri ample de consolidare fiscală bazate pe impozite și cheltuieli, care, potrivit estimărilor noastre, ar trebui să contribuie la reducerea deficitului la aproximativ 7,7 % din PIB în 2025 și la 6,4 % din PIB în 2026, de la 9,3 % în 2024.
Standard & Poors: România evită incapacitatea de plată a pensiilor și salariilor. Rolul lui Bolojan
Măsurile fiscale ale guvernului sunt luate într-un context macroeconomic dificil, caracterizat, printre altele, de încetinirea economiei, inflația ridicată și în creștere și un deficit ridicat al contului curent (CC). De asemenea, observăm provocări politice legate de punerea în aplicare a planului de consolidare fiscală.
Citește și: O mare bancă anunță „apocalipsa”. Pensiile pot fi înghețate. Ce sume de bani pierd pensionarii?
Am confirmat ratingurile de credit suveran „BBB-/A-3” acordate României. Perspectiva rămâne negativă.
Acțiune de rating
La 23 iulie 2025, S&P Global Ratings a confirmat ratingurile pe termen lung și scurt în monedă străină și locală „BBB-/A-3” acordate României. Perspectiva rămâne negativă.
În calitate de rating suveran (astfel cum este definit în Regulamentul UE 1060/2009 „Regulamentul UE privind agențiile de rating de credit”), ratingurile acordate României sunt supuse anumitor restricții de publicare prevăzute la articolul 8a din Regulamentul UE privind agențiile de rating de credit, inclusiv publicarea în conformitate cu un calendar prestabilit (a se vedea „Calendarul publicării ratingurilor suverane, regionale și locale pentru EMEA în 2025: Actualizare semestrială”, publicat la 2 iulie 2025, pe RatingsDirect). În conformitate cu Regulamentul UE privind agențiile de rating, abaterile de la calendarul anunțat sunt permise numai în circumstanțe limitate și trebuie însoțite de o explicație detaliată a motivelor abaterii. În acest caz, abaterea se datorează măsurilor de consolidare fiscală anunțate de noul guvern.
Perspective
Perspectiva negativă reflectă opinia noastră că riscurile legate de finanțele publice ale României vor rămâne ridicate în următorii ani, în ciuda măsurilor de consolidare anunțate.
Scenariul pesimist
Am putea reduce ratingurile în următorii doi ani dacă traiectoria de consolidare fiscală a României se abate semnificativ de la așteptările noastre. Acest lucru s-ar putea întâmpla dacă măsurile de consolidare ale guvernului sunt insuficiente sau dacă creșterea economică modestă împiedică eficacitatea acestora.
De asemenea, am putea reduce ratingurile dacă datoria externă a țării crește semnificativ peste ipotezele noastre actuale sau dacă condițiile de finanțare pentru deficitul mare și persistent al contului de capital al țării se deteriorează. Acest lucru s-ar putea întâmpla dacă ajustarea fiscală a României nu reduce deficitele contului de capital sau dacă plata fondurilor UE către România este întârziată semnificativ.
Citește și: Bolojan, întâlnire decisivă pentru salvarea pensiilor. În toamnă ar putea să nu mai fie plătite
Scenariul optimist
Am putea revizui perspectiva la stabilă dacă deficitele externe și fiscale ale României s-ar reduce substanțial, susținute de o redresare a creșterii economice.
Motivare
Alegerea lui Nicușor Dan în funcția de președinte la jumătatea lunii mai, urmată de formarea unui nou guvern condus de prim-ministrul Ilie-Gavril Bolojan, a pus capăt unei perioade îndelungate de incertitudine politică în România. Guvernul se bucură de o largă majoritate parlamentară, ceea ce i-a permis să adopte o serie de măsuri de consolidare fiscală.
Impactul fiscal global al măsurilor este de 1,1 % din PIB în 2025 și de 3,5 % din PIB în 2026, repartizat relativ uniform între măsurile legate de venituri și cheltuieli. În opinia noastră, și având în vedere efectele secundare asupra economiei, acest lucru va contribui la reducerea deficitului sub 7,7% din PIB în acest an și la 6,4% în 2026, de la 9,3% din PIB în 2024, care a fost cel mai ridicat nivel din 2009. Înțelegem, de asemenea, că guvernul intenționează să adopte măsuri suplimentare sub forma a două pachete de reforme în următoarele luni, care ar putea duce la o consolidare fiscală suplimentară, chiar dacă într-o măsură mai mică decât inițiativele deja adoptate.
Corectarea fiscală, precum și eforturile de reformă mai stricte în conformitate cu Planul de redresare și reziliență (RRP) al țării, vor contribui, în opinia noastră, la accelerarea fluxului de fonduri UE către România. În general, România are încă dreptul la aproape 18 miliarde EUR, aproximativ 5% din PIB-ul estimat pentru 2025, din Facilitatea de redresare și reziliență (RRF) până în 2026, precum și la peste 26 miliarde EUR, sau peste 7% din PIB, în cadrul Cadrului financiar multianual al UE pentru perioada 2021-2027. Aceste fonduri vor sprijini creșterea economică și vor contribui la finanțarea deficitului extern în următorii ani.
Previziunile noastre de bază, care stau la baza confirmării ratingurilor „BBB-” acordate României, includ menținerea de către guvern a deficitului dublu ridicat al țării.
Cu toate acestea, considerăm că există riscul ca provocările economice și politice să submineze agenda politică ambițioasă a guvernului, în timp ce strategia fiscală pe termen mediu după 2026 rămâne incertă.
Corectarea fiscală are loc pe fondul mai multor provocări economice:
Creșterea economică a încetinit considerabil față de anul trecut, iar măsurile de consolidare vor afecta și mai mult economia, ceea ce ne-a determinat să reducem prognozele privind creșterea PIB-ului la 0,3% în 2025 și 1,3% în 2026.
Deficitul contului curent al României va rămâne ridicat și ne așteptăm ca înăsprirea fiscală să îl reducă doar parțial, până la 7,5% din PIB în medie până în 2028.
Inflația rămâne printre cele mai ridicate din regiunea Europei Centrale și de Est și ne așteptăm ca creșterea prețurilor la energia electrică și măsurile fiscale, inclusiv majorarea cotelor de TVA, să împingă inflația către 9% în următoarele câteva luni.
Nivelurile ridicate ale inflației reprezintă o provocare pentru Banca Națională a României (BNR), care probabil nu va putea relaxa politica monetară în următoarele luni, în ciuda încetinirii economiei.
Profil instituțional și economic:
Implementarea unei corecții fiscale ambițioase în contextul încetinirii economiei rămâne o provocare cheie pentru noul guvern al României
Noul guvern condus de premierul Bolojan a adoptat rapid un set de măsuri de consolidare, cea mai importantă încercare de corecție fiscală a României de la criza financiară globală din 2008.
Măsurile fiscale propuse vor reduce deficitele, dar vor contribui probabil și la încetinirea economiei.
Un aspect pozitiv este faptul că agenda de corecție fiscală și reformă a noului guvern va contribui la deblocarea fondurilor UE, scrie Standard & Poors
