Agenda Summitului
PANEL 1 - Securitatea României și amenințările de la Marea Neagră
➜ Care sunt amenințările actuale ca urmare a războiului din Ucraina?
➜ Cum se schimbă harta geopolitică a lumii?
➜ Ce se întamplă în Marea Neagră, care sunt scenariile pentru creșterea securității și dezvoltarea de noi rute navigabile?
➜ Ce măsuri speciale se iau pentru întărirea apărării la Marea Neagră?
➜ Cum își consolidează NATO poziția din România? Care este infrastructura trupelor NATO în România?
Mircea Geoană, secretar adjunct al NATO:
- Zona Mării Negre este mai relevantă strategic decât oricând în istorie.
- Are repercursiuni pentru țările riverane, iar acest lucru este relevant pentru NATO. În conceptul strategic al NATO este reconfirmată importanța zonei Mării Negre, prin creșterea numărului de soldați.
- În România și Bulgaria dezvoltăm două noi grupuri de luptă, care pot fi dezvoltate până la nivel de brigadă.
- Reconfirm acțiunea energică a NATO pentru a apăra fiecare centimetru de teritoriu al Alianței, inclusiv țara noastră.
- Perspectiva europeană a R. Moldova și a Ucrainei este foarte importantă pentru NATO.
- De destinul Mării Negre și de succesul Ucrainei, Georgiei va depinde echilibrul strategic pe termen lung.
- Întreaga arhitectură europeană este în plină reconfigurare.
- Sunt convins că împreună cu liderii români vom găsi soluții ca această criză să reprezinte și un element de oportunitate.
Andrei Zahorodniuk, fost ministru al Apărării din Ucraina:
- Vom învăța multe lecții din acest război, militare și politice în aceeași măsură.
- Politicienii europeni nu au înțeles adevărata față a regimului lui Putin. Mulți își imaginau că se poate negocia cu el, deși săvârșea crime în Siria, în Donbas.
- Asta e una dintre lecții: un dictator brutal nu este cineva cu care să poți avea o relație de negociere. Și acum sunt voci care spun că ar trebui să negociem cu Putin, dar acest lucru nu este posibil. Putin a încălcat prea multe linii roșii.
- Avem nevoie să câștigăm acest război, dar auzim discuții despre negocieri, despre găsirea unui echilibru.
- Tot ce se va întâmpla politic, umanitar, va depinde de cum va decurge militar acest război.
- Acest război va fi câștigat de tehnologie. Cine va avea acces la tehnologie va câștiga acest război. Atacul din Sevastopol este o dovadă că tehnologia poate face diferența. Așa va evolua războiul.
- Am reușit să păstrăm populația mobilizată să susțină acest război.
- Rușii nu sunt atât de invincibili cum erau considerați înainte de război. Ei pot fi învinși, pot fugi pentru că nu au încredere în comandanții lor.
- Va trebui să câștigăm acest război. Dacă nu-l câștigăm, următorul război declanșat de Rusia este doar o chestiune de timp.
Simona Cojocaru, secretar de stat Ministerul Apararii Naționale:
- Am văzut optimism pe parcursul celor opt luni de când a început războiul.
- Putin s-a înșelat când a crezut că poporul ucrainean nu va lupta. A luptat, și-a exercitat dreptul la apărare, au fost ajutați.
- Suntem optimiști. Ucraina trebuie să învingă.
Iulian Chifu, consilier de stat pentru Politică Externă, Securitate și Afaceri Strategice al Prim-Ministrului României:
- Toată narațiunea lui Putin că apără rușii s-a prăbușit sub presiunea unei realității. Majorități ruse din Kherson, Zaporojie, Kharkiv s-au luptat cu Armata rusă și i-a zis să plece. Națiunea ucraineană s-a consolidat din 2014 încoace.
- Fronturile nu sunt stabilizate. Va fi un război de uzură. Vedeți componenta hibridă. Distrugerea infrastructurii. Tendința de a împinge populația către un nou val de refugiați.
- Capacitatea de a nega inamicului dreptul de a păstra teritoriu. S-a întâmplat în Insula Șerpilor, iar acest model a fost replicat pe malul drept al Niprului, unde, prin distrugerea podurilor, trupele ruse nu pot fi aprovizionate. Prin distrugerea Podului Kerci nici Crimeea nu poate fi stabilizată.
- Ucraina e obligată să câștige pentru că este vorba de valorile noatre ale tuturor, iar Rusia trebuie să plătească.
Adrian Zuckerman, fost ambasador SUA în Romania:
- Dacă nu ar fi fost SUA să sprijine Ucraina ce credeți că s-ar fi întâmplat. Nu cred că Ucraina ar fi putut să se apere și nu ar fi fost unde e acum. De ce trebuie să facă SUA ce trebuia să facă Germania, Franța? De ce nu plătesc pentru apărare? Nu au plătit. Au plătit România, țările baltice, Polonia.
- Ce vedem este că Europa nu a fost pregătită pentru ce s-a întâmplat.
- De la începutul războiului SUA au cheltuit circa 16-18 miliarde de dolari pentru apărarea Ucrainei. Polonia a dat mulți bani. Unde e România? România a făcut puțin. România trebuie derusificată. România nu este economic unde ar trebui să fie. România are rezerve importante ce trebuie exploatate.
- Olandezii ar trebui să fie rușinați în fiecare zi în care spun nu intrării României în Spațiul Schengen. Fac asta pentru a-și proteja porturile. Nu este corect. România trebuie să fie lăsată să se dezvolte economic.
- Capabilitățile militare merg mână în mână cu capacitatea economică. Companiile românești de stat trebuie privatizate.
Cristian Diaconescu, fost ministru de Externe:
- După 2014 au existat două tipuri de răspuns în legătură cu Crimeea.
- După 2014, Germania și Franța au reușit să stabilizeze câteva idei pe care le-au numit Acordurile de la Minsk. Ideile nu au fost împărtășite de Kiev.
- Moscova a rupt demonstrativ aceste acorduri în 2022, anulând un efort european de substanță.
- NATO a decis prezența avansată și constituirea grupurilor de luptă. 4 în zona Mării Baltice. În zona Mării Negre s-a decis o reacție adecvată, nu cu glonț pe țeavă, ca in nordul flancului estiv.
- De ce NATO înființează grupurile de luptă abia după ce a început războiul. Cine a greșit aici? Pentru că este o greșeală.
- Prezența agresivă a Rusiei este mult mai agresivă față de Marea Neagră decât față de Marea Baltică.
Corneliu Bjola, associate professor in Diplomatic Studies at University of Oxford:
- Optimismul fostului ministru al Apărării din Ucraina este un optimism justificat.
- Vreau să măm refer la lecția de leadership ucrainean care a ieșit în evidență, politic, militar, dar și la leadership-ul diplomatic.
- E o hârtie de turnesol pentru țările europene. În timp de război leadership-ul este foarte important.
- Există un anumit consens că Rusia este un stat revizionist. Fisura apare când discutăm de cât de mult vrea să schimbe actuala ordine. Această fisură denotă o neînțelegere a adversarului.
- Care este natura amenințării? Este o amenințare militară împotriva Ucrainei, este o amenințare hibridă, dar este și una sistemică. Rusia este un agent al haosului, de a crea instabilitate, în special prin valul de refugiați.
- Sprijinul este pasiv și este acordat în funcție de ce face Rusia. Preluarea inițiativei în așa fel încât Rusia să reacționeze trebuie să primeze. Aici trebuie schimbată abordarea.
- Pace contra teritorii ar fi o greșeală. Ce înseamnă pace durabilă? Crimeea trebuie să revină la granițele din 1991.
- R. Moldova nu trebuie lăsată să pice. Nu trebuie sprijinită militar, pentru că știm cu toții ce înseamnă asta, ci financiar, energetic.
Sabin Orcan: Cum se poziționează România față de amenințarea nucleară?
Simona Cojocaru, secretar de stat Ministerul Apararii Naționale:
- Această retorică face parte din politica de escaladare, ca de altfel anexarea celor patru regiuni din Ucraina.
- Nu vedem în momentul acesta un pericol iminent.
Iulian Chifu, consilier de stat pentru Politică Externă, Securitate și Afaceri Strategice al Prim-Ministrului României:
- Unu: este ultimul argument. Folosirea armei nucleare înseamnă ieșirea din scenă a lui Vladimir Putin.
- Doi: și dacă componenta militară a statului rus refuză să apese pe buton. Oamenii aceia au conștiința a ceea ce fac și știu care este responsabioitatea apăsării pe buton.
- Trei: o eventuală utilizare nu are niciun efect pe teren. Creează o zonă de inacces pentru toată lumea, dar asta nu ajută nicio parte. Rusia va fi izolată. China și India nu vor putea rămâne alături de Rusia.
PANEL 2 - Cum arată armata României și care este necesarul pentru modernizare
➜ Care este necesarul de dotare a României cu noi echipamente?
➜ În ce stadiu este noul proiect de înzestrare a armatei și ce prevede?
➜ Când se va actualiza legea offsetului pentru contractele de achiziţie de echipamente şi tehnică militară?
➜ Ce tehnica militară producem în țara noastră? Cum revitalizam industria de apărare, inclusiv producția de pulberi?
➜ Avem investitori străini care vor să producă în România?
Speakeri:
Gen. (r) dr. Virgil Bălăceanu, Președintele Asociației Ofițerilor în Rezervă din România (AORR)
Contra-amiral de flotilă Auraş Liviu Coman
General de flotilă aeriană Iulian Pațilea:
- continuarea programului avion multirol, prin achiziționarea a 32 de aparate de zbor F-16 și de F-35 până în 2030.
- F-16 vor veni începând de anul viitor. Doi ani va dura operaționalizarea celor două escadrile. Acum avem 17 avioane F- 16 operaționale. Avem piloți suficienți. Trei piloți pentru fiecare avion.
- continuăm programul de înzestrare cu rachete „Patriot”.
- ne dorim să creștem standardele de desfășurare a misiunilor.
- misiunea de poliție aeriană întărită, cu un detașament de F-16 și 100 de militari români, va avea loc anul viitor.
- avem în vedere să cumpărărm în anii viitor un sistem de război electronic contra UAS (drone).
Iulia Joja, analist militar:
- România, sub Vasile Dîncu, a decis să nu publice ajutorul militar acordat de România Ucrainei spre deosebire de alte țări.
- Sper că actualul ministru Tâlvăr să schimbe abordarea și să procedeze ca aliații. Putem face următorul pas să discutăm ce ar trebui dezvoltat în ceea ce privește planul de apărare pe termen mediu și lung.
- Nu pot decât să speculez că România nu vrea să provoace Rusia.
- Avem o listă lungă de priorități, dar nu avem un buget de achiziții militare.
- În România este necesară o discuție cuprinzătoare, pe alocuri publică, din care să reiasă un plan de înzestrare militară.
- contractele trebuie să acorde prioritate offset-uilui.
- Administrația Biden lucrează la o strategie pentru Marea Neagră și sunt onorată să fac parte dintre cei care elaborează această strategie. Principala propunere este crearea unei flote permanente a NATO la Marea Neagră, care să protejeze securitatea regională și să descurajeze prezența Rusiei.
Claudiu Degeratu, expert în securitate:
- Nu suntem pregătiți pentru a apăra R. Moldova.
- Nu am reușit să gândim Marea Neagră ca pe un spațiu avansat de apărare.
- De ce să nu discutăm despre poliția aeriană pentru R. Moldova.
- E greu să gândim orice pe Moldova dacă nu încheiem un parteneriat strategic cu Ucraina. De 30 de ani relația noastră cu Ucraina a fost rece.
===============
Războiul din Ucraina a venit cu un impact major asupra Uniunii Europene și țărilor NATO, a declanșat o nouă cursă a înarmărilor și a relevat stadiul înzestrării armatelor, dar și nevoile actuale ale României pentru infrastructură militară, rutieră și economică. De asemenea, a condus la elaborarea de noi strategii de apărare și noi cooperări în plan economic pentru întărirea independenței statelor membre.
În contextul războiului relevanța geopolitică a României a crescut, dar și pericolul apropierii războiului de granițele sale. Care sunt amenințările actuale pentru România? Ce lecții au fost învățate până acum? Cât de importantă este tehnologia de vârf într-un război ca cel din Ucraina și cât de accesibilă este României?
Care sunt nevoile armatei române? Care este miza în regiunea Marea Neagră? Cum și cât de rapid se va schimba lumea, care sunt noile valori la care adera spațiul european în contextul multiplelor crize?
Acestea sunt doar câteva dintre întrebările la care vor răspunde invitații noștri în cadrul evenimentului 2022 Newsweek Defense Summit:
Mircea Geoană, Secretar adjunct al NATO, Iulian Chifu, Consilier de stat pentru Politica Externa, Securitate si Afaceri Strategice al Prim-Ministrului Romaniei, Simona Cojocaru, Secretar de stat Ministerul Apararii Naționale, Cristian Diaconescu, fost Ministru de Externe, Adrian Zuckerman, fost ambasador SUA în Romania, Corneliu Bjola, Associate Professor in Diplomatic Studies at University of Oxford, Iulia Joja, Analist militar, Gen. (r) dr. Virgil Bălăceanu, Președintele Asociației Ofițerilor în Rezervă din România (AORR), Claudiu Degeratu, expert în securitate, Dorin Popescu, analist politic.
Defense Summit: ”Amenințările actuale pentru România” se va desfășura în format hibrid și va fi transmis din studioul Newsweek România. Publicul va avea acces în sală, pe baza de invitație, în limita a 20 de locuri. Pentru înscrieri vă rugăm să solicitați participarea la adresa de email office@newsweek.ro, urmând să fiți confirmat printr-un mesaj de către de organizator.
Evenimentul va fi transmis în direct pe newsweek.ro (site aflat Top 10 cele mai citite site-uri de Știri și Analize în clasamentul publicat de SATI, cu un trafic de peste 2,6 milioane de cititori unici pe lună) și pe pagina de Facebook a Newsweek România (65.000 de urmăritori și un impact lunar al postărilor de 5 milioane persoane).
