Contextul majorării dobânzii cheie a BNR la 3%: inflație mai mare, încetinirea economiei, leu stabil

DE Lidia Moise | Actualizat: 05.04.2022 - 17:23
Sala de Consiliu a BNR. Sursa: screenshot, BNR

BNR a mărit dobânda cheie până la 3%, cu argumentul unei inflații peste așteptări, în ciuda perspectivei unei încetiniri a economiei și în contextul unor incertitudini majore provocate de războiul din Ucraina. BNR a lăsat să se înțeleagă că va continua să susțină leul.

SHARE

Banca Națională a României a mărit cu 0,50%, dobânda de politică monetară, care a ajuns la 3%, confirmând așteptările analiștilor. Totodată BNR a majorat și celelalte două dobânzi din arsenalul său de politică monetară, tot cu 0,50%. Astfel a crescut de la 3,50 la 4,00 dobânda Lombard, aplicată împrumuturilor pe termen scurt pe care le acordă băncilor comerciale și a urcat până la 2% dobânda pe care o plătește banca centrală pentru depozitele overnight pe care le mențin băncile comerciale în conturile sale.

Din perspectiva pieței financiare ”rata facilității de creditare, așa numita dobândă Lombard, rămâne instrumentul de politică operațional relevant în cadrul unei politici stricte de gestionare a lichidității”, a observat Ciprian Dascalu, economistul șef al BCR.

BNR a mai anunțat că va ”păstra un control ferm asupra lichidității de pe piața monetară”. Controlul lichidității este și argumentul intervențiilor băncii centrale în piața financiară a titlurilor de stat, notează Ciprian Dascălu.

”BNR a intervenit și a cumpărat obligațiuni guvernamentale în lei de pe piața secundară la începutul lunii martie, invocând necesitatea operațiunilor de furnizare de lichidități pentru a atenua tensiunile pieței monetare și de atunci a fost o prezență constantă pe piață. Acest lucru a schimbat valul pentru cererea de pe piața primară după o serie de licitații slabe sau eșuate pentru ROMGB-uri. După intervenția BNR, curba randamentelor ROMGB s-a aplatizat, iar spread-ul de randament s-a redus brusc față de colegii din ECE din cauza performanței scăzute a acestora din urmă. Vedem că BNR țintește atât un anumit nivel de randament nominal sustenabil față de ratele de creștere nominale așteptate a PIB-ului, cât și sprijin pentru emiterea de datorii MinFin. Având în vedere adâncimea piețelor financiare românești, aceste obiective ar trebui să fie ușor de reconciliat cu stabilitatea valutară pe o perioadă rezonabilă”, a explicat economistul șef al BCR.

Inflația va depăși așteptările

Unul din argumentele care au impus această decizie pare a fi, dincolo de presiunea pieței financiare și alinierea cu tendințele regionale, o majorare peste așteptări a inflației de bază, așa numita inflație CORE, singura de altfel pe care o decizie de politică monetară o poate influența. 

Ei bine inflația CORE s-a mărit, a explicat BNR, deci o majorare a ratei dobânzii de politică monetară are sens. ”Rata anuală a inflației CORE2 ajustat și-a accentuat peste așteptări trendul ascendent în primele două luni ale trimestrului I 2022, mărindu-se la 5,2 la sută în ianuarie și la 5,9 la sută în februarie, de la 4,7 la sută în decembrie 2021, în principal ca efect al accelerării creșterilor generalizate ale prețurilor alimentelor procesate”, arată comunicatul BNR.

Interesant BNR a remarcat și o reducere a presiunii inflaționiste exercitată de prețurile energiei, ca efect al schemelor de plafonare.

”Rata anuală a inflației a continuat să crească gradual în primele două luni din 2022, contrar previziunilor, urcând la 8,35 la sută în ianuarie și la 8,53 la sută în februarie, de la 8,19 la sută în luna decembrie 2021. Contribuția componentelor exogene ale IPC a fost de această dată dezinflaționistă pe ansamblu, ca urmare a scăderilor de dinamică înregistrate de prețurile energiei electrice și gazelor naturale, pe fondul unui efect de bază și al schemelor extinse de plafonare, care au devansat consistent influențele creșterii relativ mai pronunțate a prețului combustibililor, a prețurilor LFO și a celor administrate”.

Economia încetinește

Probabil un contraargument pentru majorarea dobânzii de politică monetară a fost încetinirea economiei. Majorarea dobânzii de politică monetară crește costurile împrumuturilor populației și companiilor, ca atare poate avea de efect reducerea consumului și a investițiilor, deci stânjenește creșterea economiei. Este principalul motiv pentru care Banca Centrală Europeană a avut ezitări de a majora dobânza sa cheie de politică monetară.

”Activitatea economică a continuat să slăbească în intensitate în trimestrul IV 2021 mai mult decât s-a anticipat, comprimându-se cu 0,1 la sută față de trimestrul precedent, însă exclusiv ca urmare a deteriorării semnificative a performanțelor agriculturii”, arată BNR, adăugând că estimarea privind cererea nu arată îmbunătățiri. După ce constată însă că economia a crescut sub așteptări în ultimul trimestru al anului trecut, BNR notează că totuți consumul populației s-a menținut relativ constant, cu o ușoară scădere, iar investițiile s-au mărit ușor. ”Consumul gospodăriilor populației și-a diminuat doar foarte ușor aportul pozitiv, care a rămas astfel deosebit de ridicat, iar formarea brută de capital fix și-a ameliorat întrucâtva contribuția”.

BNR confirmă de altfel și o evoluție mai lentă a creșterii economice. După ce bugetul de stat a fost alcătuit pe o prognoză de creștere a economiei cu 4,6%, recent analiștii au redus estimările spre 3,5%. ”Evoluțiile recente ale indicatorilor economici sugerează o ușoară revenire a activității economice în trimestrul I 2022, probabil temporară, care implică, însă, descreșterea dinamicii anuale a PIB și în acest interval, pe fondul continuării manifestării unui efect de bază”.

Totuși BNR constată un reviriment al producției industriale, un alt argument în favoarea majorării dobânzii cheie, dar avertizează că s-a amplificat deficitul contului curent, acea diferență negativă între valuta care intră în țară și cea care iese din ea. ” Dinamica anuală a producției industriale a revenit ușor în teritoriul pozitiv, cea a valorii comenzilor noi în industria prelucrătoare s-a dublat, iar volumul lucrărilor de construcții și-a accelerat puternic creșterea. Totodată, majorarea mult mai pronunțată consemnată în ianuarie de variația anuală a importurilor de bunuri și servicii în raport cu cea a exporturilor s-a datorat prioritar evoluției nefavorabile a prețurilor externe. Aceasta a provocat însă o cvasi-triplare a deficitului comercial în ianuarie față de aceeași lună a anului trecut, precum și o creștere chiar mai amplă în termeni anuali a deficitului de cont curent, inclusiv din cauza deteriorării ușoare a balanței veniturilor primare”, arată BNR.

În piața muncii BNR constată o majorare a numărului de salariați, o menținere, deși atenuată de criza războiului din Ucraina, e cererii de forță de muncă, dar și un salt al ratei șomajului. ”Piața muncii s-a caracterizat, la rândul ei, prin evoluții mixte în perioada recentă. Astfel, efectivul salariaților din economie s-a mărit ușor în decembrie 2021 și în ianuarie 2022, ajungând la un nivel record, în timp ce rata șomajului BIM a consemnat un salt în decembrie 2021, până la 5,7 la sută, iar în ianuarie și februarie 2022 s-a menținut constantă, deasupra minimului istoric atins în vara anului 2019. Deficitul de forță de muncă raportat de companii și-a accelerat însă creșterea în primele trei luni din 2022, rămânând totuși considerabil inferior vârfului său, iar intențiile de angajare pe orizontul următoarelor trei luni, relevate de sondajul DG-ECFIN, s-au mărit în primele două luni ale anului, dar au cunoscut o ajustare descendentă moderată în martie, în contextul incertitudinilor mari generate de invadarea Ucrainei de către Rusia și de sancțiunile internaționale instituite ca răspuns”.

Dobânzile cresc

În piața financiară BNR constată nervozitatea băncilor, unde dobânzile au atins maxime ale ultimilor ani, iar randamentele titlurilor de stat s-au majorat. Aici însă BNR avertizează că incertitudinea provocată de războiul declanșat de Rusia în Ucraina și așteptatele creșteri ale dobânzilor cheie ale Federal Reserve, sistemul american de bănci centrale, au avut ca efect scăderea interesului investitorilor pentru obligațiunile care finanțează datoria României. Un alt argument în favoarea majorării dobânzii de politică monetară.

”Randamentele titlurilor de stat și-au accentuat, la rândul lor, mișcarea general ascendentă, consemnând creșteri ample în primele zile din martie, doar parțial corectate ulterior, în condițiile deteriorării abrupte a sentimentului investitorilor financiari, mai ales față de piețele din regiune, odată cu declanșarea războiului din Ucraina și cu instituirea sancțiunilor internaționale”, arată BNR.

Leul, un  traseu cvasi-stabil

BNR își confirmă intenția de a menține leul pe o traiectorie ”cvasi-stabilă”, cu alte cuvinte va continua să intervină în piața valutară, nedorind practic să lase leul să cadă și să provoace astfel o scumpire a mărfurilor de export, cu efect inflaționist puternic. ”În această conjunctură, și cursul de schimb leu/euro a cunoscut o ajustare ascendentă, mult mai modestă totuși decât cele evidențiate în regiune, și succedată de o cvasi-stabilizare pe noul palier, în contextul acțiunilor BNR în sfera gestionării lichidității, dar și pe fondul relativei calmări ulterioare a volatilității pe piața financiară internațională, inclusiv sub influența inițierii de către Fed a ciclului de creștere a ratei dobânzii reprezentative”, arată BNR. BNR mai constată și o creștere a cererii de creditare din partea companiilor, în special a creditelor în valută. Cu toate acestea aproape trei sferturi din creditele comerciale sunt luate în lei (72,5%).

BNR avertizează că inflația va fi mai amplă decât anticipau analiștii în lunile trecute. ”Potrivit actualelor evaluări, rata anuală a inflației este așteptată să crească ceva mai pronunțat în următoarele luni decât s-a anticipat în luna februarie, sub impactul șocurilor pe partea ofertei”. ”Incertitudinile și riscurile la adresa previziunilor pe termen mediu cresc însă considerabil în contextul războiului din Ucraina și al sancțiunilor asociate, ce reprezintă un nou șoc global amplu pe partea ofertei, de natură să exercite efecte divergente asupra inflației și a activității economice pe plan intern, în principal pe calea agravării crizei energetice și a blocajelor în lanțuri de producție, dar și prin intermediul altor canale, incluzând dinamica economiei și a inflației la nivel european/mondial, încrederea consumatorilor și a investitorilor, precum și percepția de risc față de regiune, cu impact asupra costurilor de finanțare”, avertizează BNR.

Incertitudini: absorbția banilor europeni și politica fiscală

Interesant, incert pare a fi și ritmul absorbției banilor europeni ”în special a celor aferenți programului Next Generation EU, care este condiționată de îndeplinirea unor ținte și jaloane stricte în implementarea proiectelor aprobate. ”Totodată, incertitudini și riscuri sunt asociate conduitei viitoare a politicii fiscale, dată fiind cerința continuării consolidării fiscale corespunzător angajamentelor asumate în cadrul procedurii de deficit excesiv, dar într-un context economic și social dificil pe plan intern și global, marcat de implicațiile războiului din Ucraina și ale sancțiunilor impuse Rusiei, însă și de tendința de înăsprire a condițiilor de finanțare”, a mai avertizat BNR.

”Deciziile CA al BNR urmăresc ancorarea anticipațiilor inflaționiste pe termen mediu, precum și stimularea economisirii prin creșterea ratelor dobânzilor bancare, în vederea readucerii durabile a ratei anuale a inflației în linie cu ținta staționară de 2,5 la sută ±1 punct procentual, într-o manieră care să contribuie la realizarea unei creșteri economice sustenabile în contextul procesului de consolidare fiscală”, a conchis BNR.    

Urmărește-ne pe Google News

Comentarii

Alege abonamentul care ți se potrivește

Print

  • Revista tipărită
  • Acces parțial online
  • Newsletter
Abonează-te

Digital + Print

  • Revista tipărită
  • Acces total online, inclusiv arhivă
  • Newsletter
Abonează-te

Digital

  • Acces total online, inclusiv arhivă
  • Newsletter
  •  
Abonează-te

© 2022 NEWS INTERNATIONAL S.A.