Compania a intrat oficial în faliment în primăvară, prin decizia instanței, afacerea efectivă fiind însă preluată anterior de Hidroelectrica.
UCM Reșița e cea mai veche unitate industrială din România, înființată în 1771.
Cea mai veche uzină din România, în faliment la 250 de ani de la înființare. Ce s-a întâmplat?
Contractul de preluare a afacerii UCM Reșița de către Uzina de Construcții Mașini Hidroenergetice SRL, controlată 100% de Hidroelectrica, a fost semnat în 2024.
Aportul Hidroelectrica la capitalul social al societății ce a cumpărat UCM Reșița s-a cifrat la 119,65 milioane lei, sumă necesară plății prețului tranzacției de preluare, de 67,879 milioane lei, și susținerii capitalului de lucru al noii companii până la fuziunea cu Hidroserv, cu 51,771 milioane lei, scrie profit.ro.
Anul trecut însă, afacerea propriu-zisă a fost preluată de Hidroelectrica, prin Uzina de Construcţii Maşini Hidroenergetice S.R.L., societate ce are ca asociat unic Hidroelectrica, după cum anunța chiar administratorul judiciar Euro Insol.
„Administratorul judiciar Euro Insol anunţă că, la data de 11 martie 2024, a fost semnat Contractul de Vânzare a afacerii UCM Reşiţa S.A către Uzina de Construcţii Maşini Hidroenergetice S.R.L., societate ce are ca asociat unic Hidroelectrica S.A. Procedura de vânzare cuprinde toate activele, know how-ul, contractele în derulare, brevetele şi licenţele necesare continuării prestării serviciilor de fabricare, reabilitare şi îmbunătăţire a hidroagregatelor şi echipamentelor auxiliare, la care se adaugă un număr de aproximativ 450 de salariaţi", se arată în comunicatul Euro Insol.
UCM Reșița se închide după 250 de ani
UCM Reşiţa este situată în municipiul Reşiţa în partea de sud-vest a României, pe valea râului Bârzava. Uzina și-a început activitatea la 3 iulie 1771, moment la care au fost puse în funcţiune două furnale şi forja.
A fost, pe rând, inima Banatului industrializat de habsburgi, apoi simbol al modernizării României Mari, motor al electrificării din perioada comunistă.
De aici a plecat prima locomotivă care a circulat pe teritoriul actualei Românii iar mai târziu altele, folosite de CFR, aici au fost construite turbinele Porților de Fier, s-au produs componente pentru transportoare blindate, platforme mobile pentru rachete, prototipuri militare și diverse alte componente pentru industria de armament, material pentru poduri sau utilaje grele. În anii '70 lucrau aici peste 8000 de angajați, scrie dw.com.
În 2011 a intrat în insolvență. Un an mai târziu, Hidroelectrica, principalul client, intra și ea în insolvență, tăind comenzile. În 2013, DNA a deschis dosare penale pentru deturnare de fonduri și evaziune, prejudiciul fiind estimat la peste 10 milioane de euro.
Uzina are un istoric comun cu Combinatul Siderurgic Reșița de care s-a divizat in 1962. De-a lungul istoriei sale, compania a produs o mare varietate de produse: locomotive cu aburi, motoare și generatoare electrice, macarale, utilaje petroliere, armament, compresoare de aer, turbine cu abur, reactoare, motoare diesel, boghiuri de locomotive, turbine hidraulice, poduri metalice și echipament metalurgic. În prezent compania produce: hidroagregate, turbine și generatoare, echipamente hidromecanice, servomotoare hidraulice mari și vane, mașini electrice, piese de schimb pentru motoare diesel, cuzineți, piese turnate, piese forjate și structuri sudate.
Societatea a fost constituită în anul 1991, odată cu transformarea fostei intreprinderi de stat ICM Reșița, iar în decembrie 2003, APAPS a vândut pachetul de 60,79% de acțiuni pe care îl deținea companiei elvețiene INET AG și Asociației Salariaților[, pentru suma de 13,1 milioane euro. Din 18 septembrie 2006, acționarul majoritar INET AG deține 96,39% din companie. UCM Reșița este listată la categoria II-a a Bursei de Valori București. Compania INET AG este administrată de omul de afaceri elvețian Beat Corpataux, asociat cu Bogdan Buzăianu în compania Energy Holding.
Uzina se extinde în decursul timpului, cuprinzând și alte clădiri din cadrul orașului. La începutul secolului XXI, suprafața sa totală cuprinde 98 hectare, dintre care 68,7 hectare platforme industriale și 25,5 hectare clădiri și hale acoperite.
