Procesul de reformare a cadrului de reglementare a fost inițiat de Autoritatea de Supraveghere Financiară și are la bază intenția de a aduce la zi o legislație deja învechită și de a o adapta atât la dimensiunile actuale ale sistemului, cât și la condițiile economice ale prezentului și la rigorile impuse de instabilitatea financiară, economică și politică mondială.
Într-un context în care întreaga economie globală este guvernată de o volatilitate fără precedent, iar guvernele celor mai multe state din lume dau semne de politici de protejare a economiilor naționale, prin modificările inițiate de A.S.F. banii strânși în fondurile de pensii private din România vor fi puși mai mult “la lucru” în folosul economiei autohtone, în timp ce administratorii vor fi și mai atent controlați și supravegheați. Protejarea cât mai atentă a banilor participanților la schemele de pensii private și responsabilizarea administratorilor acestor fonduri sunt două dintre principalele direcții vizate de cele mai importante schimbări din istoria de 14 ani a sistemului de pensii private din România.
“Măsurile de reformare a legislației din domeniul sistemului pensiilor private sporesc capacitatea de supraveghere a Autorității de Supraveghe Financiară, astfel încât activitatea fondurilor de pensii private să se desfășoare în condiţii de maximă siguranţă pentru participanţi. Totodată, prin actualizarea cadrului de reglementare în domeniul pensiilor private, vom impune o mai mare responsabilizare a administratorilor în ceea ce privește activitatea acestora, modificările fiind aduse pentru a asigura o protecție suplimentară a activelor fondurilor de pensii private, în beneficiul participanților la aceste fonduri.”, a subliniat Nicu Marcu, președintele ASF, instituția care a elaborat schimbările legislative.
Modificările aduse legislației în domeniul pensiilor private de către șeful ASF reprezintă cea mai amplă schimbare legislativă a mandatului actualei conduceri. De altfel, măsurile erau necesare în contextul sporirii tensiunilor economice, dar și politice, la nivel internațional. Piețele financiare în care administratorii investesc contribuțiile participanților traversează o volatilitate fără precedent. De altfel, fluctuațiile masive din piețe au fost vizibile în evoluția randamentelor celor șapte fonduri de pensii din România. Așa cum din rapoartele ASF privind evoluția sistemul de pensii administrate privat, după un început de an relativ bun, fondurile au intrat pe randament negativ după izbucnirea războiului din Ucraina. Au urmat câteva luni cu scăderi fără precedent (valoarea conturilor participanților au pierdut până la 10%), pentru ca abia pe final să se remarce o revenire mai puternică. Conform ultimelor date, fondurile au recuperat aproape integral pierderile și este foarte probabil să închidă anul “pe zero”.
Cei șapte administrator străini, mai atent supravegheați de ASF. Creșterea în importanță a sistemului impunea modificări
O astfel de volatilitate extrem de ridicată, cu fluctuații de randament de la lună la lună, impunea o mai bună supraveghere din partea autorităților. Aceasta și în condițiile în care toți administratorii de fonduri aparțin unor grupuri financiare străine, expuse la riscuri globale, inclusiv în țările lor de origine. În plus, concentrarea în sistemul de pensii este una semnificativă, sume importante de bani și milioane de participanți fiind “în grija” unui număr mic de administratori. Primele patru societăți de administrare - NN și Aegon din Olanda, Allianz din Germania și americanii de la Metropolitan Life - gestionează, prin fondurile lor, contribuțiile a 5,8 milioane din cei 7,9 milioane de participanți. Societatea italiană Generali are în portofoliu 869 mii de cotizanți, BCR - deținută de austriecii de la Erste are 709 mii-, iar francezii de la BRD sub 500 de mii. NN domină autoritar clasamentul, cu 2,1 milioane de clienți.
Nu în ultimul rând, creșterea exponențială a sumelor gestionate de sistem impunea un alt tip de abordare, orientată mai intens pe supraveghere și control, comparativ cu perioada de început, când s-a mers, firesc, mai mult pe promovarea sistemului. La finalul lui septembrie 2022, doar în pilonul II al pensiilor administrate privat cotizau în mod obligatoriu peste 7,9 milioane de oameni, în timp ce valoarea activelor totale se apropia de 89 de miliarde de lei.
O măsură importantă este introducerea în premieră a unui comitet special care să verifice modul în care sunt investiți banii participanților la schemele de pensii private. Astfel, OUG prevede introducerea următoarei obligații: „Consiliul este responsabil cu constituirea unui comitet de investiții și a unui comitet de remunerare care au obligaţia de a înainta anual acestuia sau ori de câte ori este cazul rapoarte privind activitatea desfășurată.” De asemenea, arată documentul, se stabilește „obligația administratorului de a deține permanent un nivel adecvat de lichiditate, a cărui valoare acoperă activitatea curentă pentru o perioadă de cel puțin 6 luni”.
Stimulent pentru economia României într-o perioadă dificilă. PNRR, în centrul atenției
O altă direcție strategică pe care merg schimbările legislative este stimularea investițiilor în zone importante pentru economia României. În acest sens au fost introduse în premieră limite și praguri pentru investiții de capital privat (private equity) considerate riscante mai ales în perioade economice dificile, cum este cea pe care o parcurgem acum. Concret, investițiile în private equity sunt limitate la 1% din active, însă noua legislație oferă posibilitatea ca acestea să urce la 3%, dacă este vorba despre companii strategice, unde acționar este statul român și chiar la 5%, dacă este vorba de proiecte realizate prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR). Acest program, finanțat de la nivelul Uniunii Europene, reprezintă, pentru România, principala șansă de a parcurge cu bine această perioadă dificilă, în condițiile în care vom reuși să direcționăm către zone productive fondurile care urmează să vină de la UE și, înainte de toate, să atragem sume cât mai mari.
Dispare comisionul pe contribuție, care devenise caduc, dar se recompensează performanța
Noua legislație elimină, printre altele, și comisionul aplicat pe contribuțiile participanților. Acesta devenise caduc în condițiile în care sistemul se află deja la jumătatea unui ciclu, acumulând, așa cum arătam și mai sus, peste 88 de miliarde lei ca active, din contribuțiile a peste 7,9 milioane de participanți. Scopul comisionului pe contribuție era acela de a stimula sistemul în faza sa de început, de a permite administratorilor să își asigure un venit, în condițiile în care portofoliile erau încă mici. Acum nu mai este, însă, cazul.
Are sens, însă, stimularea performanței, iar ASF asta introduce prin noua ordonanță adoptată de guvern. Așadar, noul sistem de comisionare arată astfel:
- Fără comision pe contribuție
- Un comision de 0,2%(redus de la 0,5%) aplicat pe activul total
- Comisioane în funcție de performanță, aplicate tot pe activ după cum urmează: 0,02% pe lună dacă rata de rentabilitate a fondului este sub nivelul ratei inflaţiei; 0,03% pe lună dacă rata de rentabilitate a fondului este cu până la un punct procentual peste rata inflaţiei; 0,04% pe lună dacă rata de rentabilitate a fondului este cu până la 2 puncte procentuale peste rata inflaţiei; 0,05% pe lună dacă rata de rentabilitate a fondului este cu până la 3 puncte procentuale peste rata inflaţiei, 0,06% pe lună dacă rata de rentabilitate a fondului este cu până la 4 puncte procentuale peste rata inflaţiei; 0,07% pe lună dacă rata de rentabilitate a fondului este peste 4 puncte procentuale peste rata inflaţiei.
