Astfel, au fost delimitate 14 zone distincte, caracterizate printr-o acceleraţie maximă posibilă, cu intensitatea maximă şi perioada de vibraţie a terenului.
Zonele cu acceleraţie majoră sunt Dămăroaia, zona Casa Presei Libere, Băneasa şi Otopeni.
La un cutremur de 7,5 grade pe scala Richter, se estimează o acceleraţie maximă în aceste zone de 300 cm/s la pătrat şi o perioadă de vibraţie (T) între 0,5 – 0,83 secunde.
Acceleraţia în cazul unui cutremur de 7,5 pe scara Richter este minimă (200 cm/s²) în Vitan, Berceni şi Republica.
Zonele cu risc seismic din Bucureşti
În Pantelimon, acceleraţia maximă este tot de 300 cm/s², dar cu o perioadă de vibraţie mai mare, de 1,56 secunde.
Suburbiile Periş, Bolintin şi Măgurele intră în aceeaşi categorie.
Centrul Bucureştiului, zonele 1 Mai - Titulescu şi Tei - Floreasca sunt supuse unei acceleraţii maxime de până la 240 cm/s², iar Balta Albă - Titan au o acceleraţie de până la 250 cm/s².
Terenul de sub Casa Poporului, din cartierele Cotroceni, Militari şi Drumul Taberei se accelerează, în caz de cutremur, cu 280 cm/s la pătrat.
Citește și
Blocul unde a murit Toma Caragiu la cutremur, înconjurat de imobile cu bulină. Pericol de prăbușire
VIDEO Explozie în regiunea Moscova, unde se află multe unități militare rusești strategice
Hărţi de hazard seismic au mai fost întocmite pentru Iaşi, Bacău, Buzău şi Craiova.
„Proiectarea structurii unei clădiri trebuie să ţină seama de acceleraţia maximă a terenului în timpul unui seism major şi de perioada de vibraţie a clădirii“, preciza Gheorghe Mărmureanu.
„Aceasta din urmă nu trebuie să fie egală cu perioada de vibraţie a terenului pe care este construită, pentru a nu intra în rezonanţă.“
La cutremurul din România, din martie 1977, prăbușirea multor clădiri a provocat un bilanț imens de decese în Capitală.
Pagubele materiale totale au fost estimate la acea dată la peste 500 de milioane de dolari.
Nici până în ziua de azi nu au fost făcute publice cifrele reale privind decesele.
