În comunism, instrucţia premilitară a tinerilor devenise o cerinţă în programa şcolară din România şi avea loc atât în timpul școlii, cât şi în cel al vacanţelor. În anii ´80, au fost înfiinţate în România chiar şi tabere militare pentru tineri.
VIDEO Pot fi pregătiti copiii sub 18 ani pentru război în Romania? Cum se făcea înainte de 1989?
Puțină lume știe că acest de pregătire se poate face și acum, dar pe bază de voluntariat. “Pregătirea premilitară a tinerilor este organizată pe bază de voluntariat, cu tinerii apţi din punct de vedere medical, care au împlinit vârsta de 15 ani şi până la încorporare.
Teoretic se face, dar practic nu prea
Pregătirea premilitară a tinerilor este organizată şi realizată de Ministerul Apărării şi Ministerul Administraţiei şi Internelor. În acest scop, acestea colaborează cu Ministerul Educaţiei şi Cercetării, Autoritatea Naţională pentru Tineret, cu alte autorităţi ale administraţiei publice, precum şi cu organizaţii neguvernamentale.(...)
Participanţii la pregătirea premilitară a tinerilor beneficiază gratuit de asistenţă medicală, medicamente, spitalizare şi alte drepturi de asigurări sociale, în condiţiile legii, pentru accidentele sau bolile ce au survenit pe timpul pregătirii şi în legătură cu activitatea de pregătire militară”, se arată în legea 446 din 30 noiembrie 2006 privind pregătirea populaţiei pentru apărare.
Citește și: România nu vrea la război. Cum am ajuns cu 25.000 de ofițeri și soldați lipsă? Ce salarii se dau?
În realitate astfel de exerciții de pregătire nu se prea realizează. Tineri calcă în unități militare cel mult cu ocazii festive sau când se organizează Porți Deschise.
Liceenii mergeau periodic și la trageri
Pe vremea lui Ceaușescu un astfel de demers era luat profund în serios. Liceenii mergeau periodic și la trageri în poligon unde, este adevărat, mânuiau o puscă Jeko.
Cu arma asta mai bine lovești decât să tragi ca să îți pui adversarul la pământ. Oricum acest program a intrat în atenție presei libere de atunci. „Instrucţia paramilitară a tinerilor din România este în continuă creştere. Măsurile de apărare în masă, luate în urma invaziei Cehoslovaciei din 1968, au fost extinse din 1969, când al X-lea Congres al Partidului Comunist Român a declarat că apărarea ţării este o datorie a fiecărui cetăţean.
Citește și: Armata Română intră în „războiul viitorului”. A plătit 8.000.000 lei ca să combată roiurile de drone
„Lupta întregului popor pentru apărarea pământului strămoşesc”
Acest concept a slujit ca bază a doctrinei „luptei întregului popor pentru apărarea pământului strămoşesc”, al cărei caracter pur defensiv era întotdeauna subliniat. Potrivit Legii 14/1972, despre organizarea apărării naţionale, toţi cetăţenii, inclusiv femeile, trebuiau ia parte la serviciul militar şi toţi tinerii români de la vârsta de 16 ani să primească instrucţie militară.
Astfel, Uniunea Tineretului Comunist a fost convertită virtual într-o organizaţie paramilitară. După revizuirea din 1978 a Legii 33/ 1968, instrucţia militară pentru toţi studenţii, bărbaţi şi femei, a fost inclusă începând din clasa a cincea (asta însemna că începeau de la vârsta de 11 ani). Ea continua în clasele superioare şi la locul de muncă, până la vârsta de 20 de ani”, informa Carmen Pompey, într-un articol al Radio Europa Liberă din 1986, citat de zhd.ro.
