Povestea elevilor ucraineni Iaroslav și Hleb care au dat examene în limba română. Ei au ales

DE Alin Crișan | Actualizat: 28.06.2023 - 18:34
Test, imagine cu caracter ilustrativ - Foto: Pexels
Părinții și elevii ucraineni care au dat examenele de Evaluare în limba română - Foto: Ziarul de Iași

Astăzi vor fi publicate rezultatele la Evaluarea Naţională, dar doi tineri din Iaşi sunt într-o situaţie mai specială.

SHARE

Iaroslav şi Hleb sunt singurii ucraineni ce învaţă ca elevi la şcolile din judeţ, care au ales să dea examenul la română şi la matematică cot la cot cu colegii lor români. 

Nu sunt obligaţi: legislaţia permite ca elevii români de pretutindeni să treacă printr-o altă procedură de admitere la liceu, având locuri rezervate, unele chiar cu bursă. 

Dar din ambiţia personală şi a părinţilor, cei doi au vrut să susţină şi această formă de examinare – „să se testeze”, spun profesorii, şi să vadă dacă ar putea învăţa şi trăi în ţara care i-a primit în timp ce lăsau în urmă dezastrul cauzat de război.

Hleb şi Zlata au învăţat româna în timpul anului şcolar

Hleb, care a terminat clasa a VIII-a, alături de sora lui, Zlata, ce va trece din toamnă în clasa a II-a, învaţă la Şcoala Gimnazială „Alexandru Vlahuţă” din Iaşi.

Aceştia au venit împreună cu părinţii lor la Iaşi, la o rudă pe care o au în zonă, iar cei mici au fost trimişi la şcoală din septembrie, să înveţe în limba română. Au intrat întâi ca audienţi, precum toţi colegii lor, dar, treptat, au fost făcute toate formele ca să devină elevi cu acte în regulă la Iaşi.

Hleb şi Zlata nu ştiau să vorbească deloc în limba română când au venit, iar acum, după nici un an de şcoală, nu doar că stăpânesc limba, ci au acelaşi program şi regim cu toţi colegii lor.

Marele lor avantaj, explică profesorii de la şcoală cu care a discutat „Ziarul de Iaşi”, este că au învăţat engleza la un nivel ridicat în Ucraina, ştiau alfabetul latin şi au putut face astfel trecerea către limba română.

„Părinţii şi în special tatăl, care ştie şi limba română, au fost cei care au insistat să obţină şi statutul de elevi. Am obţinut, cu inspectoratul, acest statut, l-am înscris şi a vrut să dea şi Evaluarea Naţională.

Au spus părinţii că vor să fie integraţi în sistemul nostru pe cât de bine se poate. Nu ştiu dacă vor rămâne în ţară, probabil că nu, mai au o fată mai mare care a rămas la Odessa. Şi cred că vor vrea să se întoarcă, dar cât stau aici au spus că ei vor să se adapteze”, a spus Mirela Marin, director al unităţii şcolare.

„Tot ce îmi doresc este viaţa de dinainte de război”

Adaptarea a venit greu, spun profesorii care au lucrat cu cei doi fraţi, mai ales în cazul lui Hleb, care era mai mare şi a înţeles cât de cât ce au lăsat părinţii în urmă venind în România. Iar colegii din clasă încercau să îl întrebe despre situaţia din Ucraina, despre ceea ce „noi am văzut doar la televizor, dar el a văzut pe viu”, povesteşte Gabriela Maxim, director adjunct, învăţătoare la clasa în care este şi Zlata. Aceasta a încercat să-l ajute la rândul ei pe Hleb, să-l întrebe: ce putem face mai mult pentru tine?

„Şi atunci mi-a răspuns «tot ce îmi doresc este viaţa de dinainte de război». Ce poţi să îi spui mai mult unui copil care nu are nici 14 ani împliniţi? M-a rupt la suflet. De atunci, uşor-uşor, încet-încet, cu ajutorul elevilor şi a doamnelor profesor, s-a integrat”, a explicat Gabriela Maxim.

Cel mai greu a fost cu comunicarea, dar norocul lui Hleb a fost că diriginta din clasa sa era chiar profesoară de limba engleză, iar el stăpânea destul de bine limba. Cu ajutorul aplicaţiilor de traducere s-a înţeles şi cu profesorii atunci când engleza era o barieră prea mare, iar după ce s-a legat româna, a început integrarea mult mai uşor. Şi chiar dacă are şi acum unele dificultăţi cu limba, Hleb a încercat să dea şi Evaluarea Naţională, iar profesorii sunt siguri că la matematică, cel puţin, s-a descurcat foarte bine, fiindcă limbajul acolo „e universal”.

„Zlata în acest moment se descurcă mult mai bine decât fratele ei şi s-a adaptat şi mai uşor: ea nu prea a înţeles ce s-a întâmplat. Ei au urmat în paralel şi cursuri cu profesorii lor din Ucraina online, ştiu că fosta învăţătoare a fetei lucra cu ea după-amiază online, din Polonia, unde s-a refugiat. Nu au vrut să rupă de tot legătura cu sistemul din Ucraina, dar nici să renunţe la sistemul nostru de aici. Tatăl îmi spunea că nu ştie cât de siguri sunt că vor rămâne, fiindcă vă daţi seama, toată lumea vrea să se întoarcă acasă, dar vor să fie cât mai bine pregătiţi pentru toate variantele”, a mai spus Gabriela Maxim.

Citește mai multe pe Ziarul de Iași

Urmărește-ne pe Google News

Comentarii 0

Trebuie să fii autentificat pentru a comenta!

Alege abonamentul care ți se potrivește

Print

  • Revista tipărită
  • Acces parțial online
  • Newsletter
  •  
Abonează-te

Digital + Print

  • Revista tipărită
  • Acces total online
  • Acces arhivă
  • Newsletter
Abonează-te

Digital

  • Acces total online
  • Acces arhivă
  • Newsletter
  •  
Abonează-te
© 2024 NEWS INTERNATIONAL S.A.
Articole și analize exclusive pe care nu trebuie să le ratezi!
Abonează-te