Pentru România, prevederea e de maxim interes, pentru că Bucureștiul este deseori criticat atât în documentele oficiale ale Comisiei Europene (raportul MCV), cât și în cele ale Consiliului Europei (rapoartele Comisiei de la Veneția).
„Proiectul va trece fără probleme la vot, principalele grupuri din Parlamentul European sunt în favoarea lui – popularii, socialiștii, ALDE și verzii”, au declarat mai mulți eurodeputați, potrivit G4media.
Mecanismul: Comisia Europeană constată eventuale încălcări ale statului de drept pe baza concluziilor proprii sau a rapoartelor unor organisme internaționale, cere statului membru remedierea, dacă nu sunt remediate propune stoparea fondurilor UE. Propunerea trebuie aprobată și de Consiliul UE (formatul în care statele membre sunt reprezentate de miniștri).
Pentru ca propunerea de sancționare să fie respinsă de Consiliul UE e nevoie de majoritate calificată. Adică 55% dintre statele membre (în practică, înseamnă 16 din 28), iar propunerea este sprijinită de un număr de state membre care reprezintă cel puțin 65% din totalul populației UE. Cu alte cuvinte, va fi aproape imposibil ca un stat precum Ungaria, Polonia ori România să strângă această majoritate calificată pentru a bloca propunerea de sancționare venită din partea Comisiei Europene.
Proiectul supus votului parlamentarilor europeni semnalează că „o serie de evenimente recente au evidențiat deficienţe generalizate în sistemele naţionale de control și echilibru și au demonstrat că nerespectarea statului de drept poate deveni o preocupare comună gravă în cadrul Uniunii Europene. Drept urmare, instituții precum Parlamentul European, dar și publicul larg au solicitat în mod clar Uniunii Europene să ia măsuri pentru a proteja statul de drept.”
Pentru stabilirea derapajelor de la statul de drept şi a gravităţii acestora, Comisia Europeană consideră că statul de drept este ameninţat în cazul în care sunt încălcate principiile privind investigarea fraudelor, plăţii taxelor şi a actelor de corupţie, tolerarea evaziunii fiscale şi necooperarea cu Oficiul European de Luptă Împotriva Fraudei (OLAF).
Dacă trece de votul Parlamentului European şi este adoptat apoi prin procesul de codecizie, regulamentul va intra în vigoare la data de 1 ianuarie 2021, odată cu noul cadru financiar multianual, adică bugetul UE pentru perioada 2021 – 2027.
