În toiul nopții Mario Nawfal, susținător al lui Călin Georgescu împrăștia minciuni sfruntate pe rețeaua X. El a spus că Guvernul României invocă legi de urgență și că va închide granițele țării din cauza protestelor susținătorilor lui Călin Georgescu. Evident, nu a fost așa.
Minciunile lui Mario Nawfal, susținătorul lui Georgescu. Cum poate fi instaurată starea de urgență
Starea de asediu şi de urgență se instituie de președintele României, prin decret contrasemnat de prim-ministru. Decretul trebuie să prevadă:
• motivele care au impus instituirea stării;
• zona în care se instituie;
• perioada pentru care se instituie;
• măsurile de primă urgență care urmează a fi luate;
• drepturile și libertățile fundamentale al căror exercițiu se restrânge;
• autoritățile militare și civile desemnate pentru executarea prevederilor decretului și competențele acestora;
• alte prevederi, dacă se consideră necesare.
Decretul se aduce neîntârziat la cunoștința populației prin mijloacele de comunicare în masă, împreună cu măsurile urgente de aplicare, care intră imediat în vigoare. Acesta se difuzează pe posturile de radio și de televiziune, în cel mult două ore de la semnare, și este transmis în mod repetat în primele 24 de ore de la instituirea stării de asediu sau de urgență.
Citește și: Avocatul reținut pentru TRĂDARE: "Facem război civil pentru Călin Georgescu: Avem acordul Rusiei"
În termen de cel mult 5 zile de la instituirea stării respective, Președintele României solicită Parlamentului încuviințarea măsurii adoptate. În situația în care Parlamentul nu încuviințează starea instituită, președintele României revocă de îndată decretul, măsurile dispuse încetându-și aplicabilitatea.
Citește și: FAKE NEWS lansat de Mario Nawfal, propagandistul lui Călin Georgescu: "România l-a ales președinte"
În funcție de evoluția situațiilor de pericol, Președintele României, cu încuviințarea Parlamentului, poate prelungi durata stării instituite și poate extinde sau restrânge aria de aplicare a acesteia. Încetarea stării de asediu sau de urgență are loc la data stabilită în decretul de instituire sau în decretul de prelungire.
Pe durata stării de asediu și a stării de urgență sunt interzise:
• limitarea dreptului la viață, cu excepția cazurilor când decesul este rezultatul unor acte licite de război;
• tortura și pedepsele ori tratamentele inumane sau degradante;
• condamnarea pentru infracțiuni neprevăzute ca atare, potrivit dreptului național sau internațional;
• restrângerea accesului liber la justiție.
De asemenea, poate fi restrâns exercițiul unor drepturi și libertăți fundamentale, cu excepția drepturilor omului și libertăților fundamentale menţionate mai sus, numai în măsura în care situația o cere și cu respectarea art. 53 din Constituția României.
Când pot fi restrânse anumite drepturi și libertăți
Articolul respectiv prevede că exerciţiul unor drepturi sau al unor libertăţi poate fi restrâns numai prin lege şi numai dacă se impune, după caz, pentru:
• apărarea securităţii naţionale, a ordinii, a sănătăţii ori a moralei publice, a drepturilor şi a libertăţilor cetăţenilor;
• desfăşurarea instrucţiei penale;
• prevenirea consecinţelor unei calamităţi naturale, ale unui dezastru ori ale unui sinistru deosebit de grav. Restrângerea poate fi dispusă numai dacă este necesară într-o societate democratică şi trebuie să fie proporţională cu situaţia care a determinat-o, să fie aplicată în mod nediscriminatoriu şi fără a aduce atingere existenţei dreptului sau a libertăţii.
La instituirea stării de asediu sau a stării de urgență, unele atribuții ale administrației publice centrale de specialitate și ale administrației publice locale trec în competența autorităților militare și a altor autorități publice, prevăzute în decretul de instituire a stării de asediu sau de urgență. Autoritățile civile ale administrației publice continuă exercitarea atribuțiilor care nu au fost transferate autorităților menţionate și au obligația de a acorda sprijin acestora.