Un nou Paşte în vreme de pandemie. Această sărbătoare creştină, cea mai mare dintre toate, făcea odinioară ca bisericile din Germania, la fel ca şi cele din multe alte ţări ale lumii, să fie arhipline. De Paşte se duceau la slujbă şi oameni care în mod normal călcau în biserică o dată sau de două ori pe an.
Paşte pe timp de pandemie - aceasta impune sărbătorii anumite restricţii. În Germania există peste 14.000 de comunităţi protestante şi mai bine de 10.000 de comunităţi catolice.
Într-un an normal, fiecare parohie ar celebra în noaptea de Paşte învierea Domnului Hristos. Cu focuri aprinse în faţa bisericilor şi cântări de slavă în bisericile pline până la refuz. Dar acum focurile sunt interzise, iar băncile din biserici nu pot fi ocupate decât de foarte puţini credincioşi. Multe biserici rămân chiar închise în acest an de Paşte.
Cântarea în comun este de mult timp interzisă în biserici din pricina primejdiei de infectare prin aerosoli. Bucuria învierii nu se mai exprimă decât şoptit. Lunea trecută încă, şeful Bisericii Evanghelice din Germania, Heinrich Bedford-Strohm, a subliniat în cadrul unei conferinţe de presă online, că "nu există motiv" pentru a pune sub semnul întrebării sensul slujbelor. "Conceptele de igienă ale Bisericilor şi-au dovedit eficienţa."
„Liniştea pascală" a bruscat Bisericile
Dar numai câteva ore mai târziu, cancelara Angela Merkel şi premierii regionali au decis să plaseze de Paşte viaţa publică în stare de repaos, vreme de şase zile. Ei au anunţat o „linişte pascală".
În paranteză s-a mai recomandat Bisericilor să nu mai oficieze serviciul divin. Merkel a încercat astfel să pună Bisericile Catolică şi Evanghelică în faţa faptului împlinit, iar conducerea lor şi-a manifestat deschis iritarea.
„Pentru noi, Paştele este principala sărbătoare iar slujbele nu sunt de importanţă secundară", a declarat pe Twitter preşedintele Conferinţei Episcopale din Germania, episcopul romano-catolic Georg Bätzing. Ambele Biserici s-au distanţat de planurile guvernamentale. Ulterior, Merkel şi-a calificat intenţia drept greşeală, iar bisericile vor ţine de Paşte slujbe reale acolo unde este posibil şi vor pune la dispoziţie credincioşilor slujbe online în direct.
În spatele acestei încleştări privind caracterul creştin al zilelor din săptămâna patimilor şi din săptămâna luminată, se află mai multe aspecte. Iar încleştarea este potenţată de faptul că şefa executivului federal nici nu a mai informat Bisericile despre intenţiile ei.
Desigur, Bisericile sunt partneri de alianţă ai guvernului în implicarea pentru o societate deschisă şi patronează multe mii de instituţii sociale indispensabile - grădiniţe, cămine de bătrâni, spitale, centre de consiliere. Dar Bisericile îşi pierd forţa şi influenţa în societate.
Mai puţin de jumătate din germani sunt enoriaşi ai Bisericilor
În 2019 mai existau în Germania în total 45,75 milioane de creştini. 22,6 milioane romano-catolici şi 20,7 milioane protestanţi. Mai bine de două milioane sunt orodocşi. 45,75 de milioane înseamnă aproximativ 52 la sută din populaţia Germaniei.
Spre comparaţie, în 1991, după căderea zidului din Berlin, aproape 71 la sută din populaţia Germaniei reîntregite aparţinea uneia din Biserici. În 1980, în Republica Federală Germania chiar 85,7 la sută din populaţie s-a declarat creştină.
Astăzi proporţia creştinilor scade continuu. Cândva, anul acesta sau anul viitor, se va ajunge în situaţia în care nici măcar fiecare al doilea german nu va mai aparţine unei Biserici.
În Germania acest lucru se ştie mai bine decât în alte ţări. Chiar dacă există separaţie între Biserică şi stat, statul colectează de mai bine de 100 de ani impozitul bisericesc de la cetăţeni, pe care-l predă Bisericilor în schimbul unui comision. De aceea se ştie foarte exact cine cărei Biserici îi aparţine şi cine îi plăteşte Bisericii de care aparţine impozitul bisericesc şi cine nu.
De fapt îndepărtarea oamenilor de Biserici este un fenomen natural. Mulţi din vârstnicii care mor au fost încă legaţi de Biserică. Dar numai foarte puţini din cei care se nasc astăzi mai primesc botezul creştin. Dar aceasta nu este singura explicaţie.
În vremuri nesigure din punct de vedere economic, germanii se despart de instituţia Biserică, pentru a face economie de bani. Şi cazurile de pedofilie în rândul clericilor i-au scadalizat pe credincioşi.
În acest context, numărul credincioşilor care întorc spatele Bisericii este în creştere în Germania. În 2019 au fost mai multe astfel de cazuri decât în oricare an anterior. Doar puţini din cei care pleacă se vor mai întoarce cândva. "Cine renunţă la legătura sa cu Biserica, acela nu mai este, cu mare probabilitate, un om credincios", a explicat recent sociologul Detlef Pollack, un bun cunoscător al fenomenului, pentru ziarul catolic "Tagespost".
Zilele viitoare se va celebra în Germania Paştele în biserici aproape goale. În ultimele 12 luni s-a tot pus întrebarea cum poate îngădui Dumnezeu suferinţa şi moartea atâtor oameni în cursul pandemiei. Iar cine încearcă, dintre clerici, să ofere un răspuns, o face online, vorbind în faţa unui aparat de filmat.
Ori, credinţa şi religia, spune acelaşi sociolog Pollack, trăiesc din schimbul de idei şi din îmbărbătare reciprocă în cadrul comunităţii. De aceea, mulţi presupun că starea Bisericilor va fi substanţial schimbată după pandemie.
