Cătăniciu a reclamat durata prea mare a procesului cu ANI la Înalta Curte de Casație și Justiție, precum și o presupusă lipsă de independență a magistraților. De asemenea, deputatul ALDE a reclamat o presupusă încălcare de către ANI a principiului netroactivității legislației penale.
Mai mult, Steluța Cătăniciu a reclamat mediatizarea excesivă a cazului său, plângându-se și de conținutul comunicatelor de presă ale Agenției Naționale pentru Integritate. Parlamentarul ALDE a susținut în plângerea sa că demersurile ALDE au vizat, în realitate, să o împiedice să-și urmeze cariera politică.
În martie 2013, ANI a constatat că Steluţa Gustic Cătăniciu a fost în conflictul de interese administrativ când a ocupat funcţia de consilier local în cadrul Consiliului Local Cluj-Napoca (2008-2012), întrucât a acordat asistenţă juridică unei firme aflate în proces cu municipalitatea.
O lună mai târziu, Steluţa Cătăniciu a cerut Curţii de Apel Cluj să anuleze raportul ANI, însă instanţa i-a respins cererea în 30 decembrie 2013. Cătăniciu a contestat decizia la insnaţa supremă, care în 24 noiembrie 2015 a menţinut decizia Curţii de Apel Bucureşti şi a stabilit definitiv că Steluţa Cătăniciu a fost în conflict de interese administrativ.
Cătăniciu a formulat apoi o contestaţie în anulare, însă şi această cale extraordinară de atac a fost respinsă ca nefondată de instanţa supremă. În ciuda faptului că avea o interdicţie de a ocupa funcţii publice timp de trei ani, Steluţa Cătăniciu a candidat în 2016 şi a obţinut un mandat de deputat.
CEDO a declarat inadmisibilă cererea Steluței Cătăniciu.
