Acest lucru reiese din raportul Curții de Conturi referitor la modul cum au fost gestionate resursele publice în perioada stării de urgență, raport realizat la solicitarea Parlamentului.
Prin Ordonanța de urgență nr. 43/2020, din 6 aprilie, Guvernul a aprobat acordarea unui stimulent de risc în cuantum de 2.500 lei brut pe lună pentru medici, personalul medico-sanitar, personalul paramedical, inclusiv personalul auxiliar, implicat direct în transportul, echiparea, evaluarea, diagnosticarea și tratamentul pacienților infectați cu COVID-19.
Ulterior, stimulentul a fost acordat și medicilor de familie precum și altor categorii de personal medical, inclusiv farmaciștilor.
Recent, Guvernul a adoptat o ordonanță de urgență prin care se stabilește că membrii comitetului director din cadrul direcțiilor de sănătate publică vor primi un spor de 40% la salariul de bază pentru condiții epidemiologice deosebite, iar inspectorii sanitari care fac controale vor beneficia de un spor de 30%.
După aplicarea prevederilor legale, în aprilie, Ministerul Sănătății a plătit sporuri în valoare de 34.709.000 lei unui număr de 13.863 de beneficiari. Detalii se regăsesc în tabelul de mai jos.
Cei mai mulți bani i-au înghițit serviciile de ambulanță județene (SAJ-uri), urmate de unitățile de primiri urgențe (UPU) din spitalele aflate în administrarea autorităților locale
Nereguli
Curtea de Conturi a constatat că, din cauza neaplicării riguroase a legislației specifice sau ca urmare a unei interpretări incorecte a acesteia, s-au risipit resurse publice importante.
Astfel, a fost acordat stimulentul de risc unor angajați care nu au fost implicați direct în activități de prevenire și/sau combatere a infectării cu coronavirus COVID-19. Astfel de situații au fost întâlnite la DSP-urile din Alba, Olt, SAJ Neamț, iar suma totală este de în sumă de 25.000 lei.
O altă neregulă a fost plata de ore suplimentare către categorii de personal neprevăzut în actele normative aplicabile în perioada 15 martie- 15 iunie 2020. De aceste drepturi salariale suplimentare trebuia să beneficieze doar angajații care au prestat activități specifice prin asigurarea serviciului de permanență în regim de 24/7, prin serviciul de gardă sau chemări de la domiciliu.
În fapt, s-au plătit ore suplimentare și altor categorii de personal (ex. personal TESA), plăți efectuate în afara cadrului legislativ incident. Suma totală este de 306.000 lei, iar situații de acest gen s-au întâlnit la DSP-urile din Argeș, Botoșani, Hunedoara, Ialomița, Mehedinți, Neamț, Olt și Bcurești.
Au fost acordate majorări salariale prevăzute de Legea nr. 19/2020, pentru lunile martie și aprilie 2020, unor angajați care nu aveau acest drept. În anumite cazuri calculele de majorare au fost greșite. Prejudiciul a fost 263.000 lei și a fost produs de DSP-urile din Argeș, Bacău, Mehedinți, Mureș, Teleorman, SAJ Constanța, Spitalul Clinic Județean de Urgență Tg. Mureș, Spitalul Clinic Județean de Urgență „Pius Brînzeu” Timișoara, SAJ Călărași);
La DSP Arad au fost plătite servicii de carantinare la nivelul capacității maxime de cazare (64 persoane) și nu la numărul de persoane pe zi efectiv cazate, respectiv nu la nivelul serviciilor efectuate. Prejudiciu: 53.000 de lei.
De asemenea, au fost achitate servicii de carantinare neefectuate, în sumă de 283.000 de lei, de către DSP-urile Bacău, Brașov, Galați.
Au fost decontate, din transferuri de la Ministerul Sănătății, cheltuieli cu carantinarea unor persoane care nu au respectat condițiile izolării sau au părăsit locul de carantinare, fără ca acest lucru să fie verificat. Prejudiciul a fost de 121.000 de lei și a fost produs de DSP-urile din Botoșani, Dâmbovița și Prahova.
