Acestea sunt câteva dintre concluziile unui raport din 2018 al Curții Europene de Conturi, care a analizat șase proiecte de autostrăzi realizate prin PPP din Spania, Grecia și Irlanda.
Advertisement
Concluziile auditorilor europeni sunt un avertisment pentru România, care în această perioadă negociază construirea și operarea autostrăzii Ploiești-Brașov cu asocierea China Communications Construction Company Ltd (China) și Makyol Insaat Sanayi Turizm (Turcia).
Grecia a plătit scump greșelile făcute în derularea proiectelor de parteneriat public-privat. Nici una dintre cele trei autostrăzi construite în PPP și analizate de auditorii europeni – Moreas, Olympia și autostrada Greciei Centrale – nu a fost gata la timp. Întârzierile au fost, în medie, de 4 ani. În plus, pentru că pe aceste autostrăzi au circulat mai puține vehicule decât se estimase inițial, contribuabilii eleni au fost nevoiți să suporte costuri suplimentare de peste 1,2 miliarde de euro.
De unele din aceste hibe se face vinovat și proiectul autostrăzii Ploiești-Brașov, spun cei de la Asociația Pro Infrastructura, potrivit G4media.
“Fără baze solide (studii de teren, geologie, geotehnică, impact asupra mediului), orice încercare de tip PPP pe sectorul Comarnic-Brașov (traseu montan foarte dificil) va fi un eșec, așa cum au fost și precedentele trei!”, spuneau în decembrie cei de la Asociația Pro Infrastructura.
În plus, există serioase semne de întrebare dacă pe noua autostradă, atunci când va fi gata, vor circula suficiente mașini, astfel încât constructorul privat să-și acopere investiția din taxele achitate de șoferi.
De construirea și operarea autostrăzii Ploiești-Brașov s-au arătat interesate inițial cinci asocieri formate din firme din China, Turcia, Spania și Austria. În acest moment în cursă a rămas, însă, doar asocierea formată din companiile China Communications Construction Company Ltd (China) și Makyol Insaat Sanayi Turizm (Turcia).
“În 2019 semnăm contractul pentru autostrada Ploieşti-Braşov, iar în 2023 va fi gata”, a declarat recent, pentru ZF, Ion Ghizdeanu, preşedintele Comisiei Naţionale de Strategie şi Prognoză (CNSP), instituția care se ocupă de acest proiect.
Potrivit acestuia, în primul an, partenerul privat se ocupă de proiectul tehnic în vederea obţinerii autorizaţiilor de construcţie, în timp ce partenerul public, adică statul român, are ca atribuţii să obţină avizele de mediu şi să facă exproprierea, iar după primul an se poate trece la construcţia proiectului, care durează aproximativ trei ani.
În clarificările solicitate de firmele, care s-au arătat interesate de realizarea proiectului, s-a deschis, însă, deja poarta pentru prelungirea acestui termen din vina autorităților române. Valoarea proiectului de construire și operare în regim de PPP a autostrăzii Ploieşti-Braşov este estimată la 1,36 miliarde euro.
Autostrada va fi operată în regim PPP până în 2043. În toată perioadă partenerul privat contribuie cu 75% din costul investiției și costurile de întreținere și operare. Statul se angajează să plătească anual, pe perioada de operare, cel mult 55 milioane euro pentru amortizarea investiției făcută de operatorul privat.
