În ultimii ani, contextul de securitate în regiunea noastră s-a complicat foarte mult, în special după anexarea ilegală a Peninsulei Crimeea de către Rusia. Un raport al influentului think-tank „Atlantic Council“ relevă că, din 2014 încoace, Moscova a transformat peninsula într-o fortăreață militară.
Practic, a dezvoltat o Zonă anti-acces A2-AD în Marea Neagră, context în care amenințările de securitate asupra României și a vecinilor săi au crescut semnificativ.
În aceste condiții, consolidarea flancului estic al NATO a devenit o necesitate stringentă, de vreme ce acesta s-a transformat într-o zonă fierbinte. Aliații nord-atlantici ai României au fost nevoiți să-și îndrepte atenția, cu ocazia ultimelor summit-uri ale NATO.
România se află în epicentrul acestei regiuni cu volatilitate crescută în materie de securitate. Țara noastră a crescut în ultimii ani, ca urmare a presiunilor exercitate asupra aliaților NATO, cheltuielile cu înzestrarea Armatei.
Țara noastră a demarat deja primele achiziții. Pe lângă înzestrare, o chestiune esențială a conceptului de „reziliență“ este pregătirea militarilor și întreținerea echipamentelor. Din păcate, țara noastră mai are multe de realizat la acest capitol. Bugetul Apărării, deși destul de consistent, este dezechilibrat.
O parte consistentă din resursele publice merg către plata salariilor și pensiilor militarilor și mai puțin pe operațiuni și mentenanță. Acest fenomen nociv, în fapt o vulnerabilitate în fața pericolului militar rusesc, poate fi întâlnit în multe țări membre NATO.
Cât de mare este pericolul militar exercitat de Rusia? Care sunt cele mai eficiente arme pe care să le opunem tendințelor agresive ale vecinului nostru de la Răsărit? Este Scutul antirachetă suficient? Care sunt provocările militare ale secolului XXI și cât de pregătită este România să le facă față? Cum poate contribui industria românească de armament la efortul de înzestrare?
Newsweek România a organizat pe 20 septembrie 2019 DEFENSE SUMMIT, care i-a adus la aceeași masă de dezbateri pe toți actorii implicați în domeniul securității naționale a României: reprezentanți ai NATO, SUA, Ministerului Apărării Naționale, Statul Major al Apărării, ai Forțelor Terestre, Forțelor Terestre, Forțele Aeriene, ai companiilor din domeniul apărării.
S-a discutat despre contribuția României la securitatea euroatlantică, despre bugetul apărării naționale a României, Strategia națională de apărare a României, prioritățile forțelor armate ale României, contribuția țării noastre la misiunile militare internaționale, securitatea militară la Marea Neagră, apărarea spațiului aerian al României, parteneriatele strategice ale țării noastre în domeniul militar, în special cel cu SUA și despre soluțiile de înzestrare a Armatei Române.
Hans Klemm, Ambasadorul Statelor Unite ale Americii în România. Foto Inquam Photos/Octav Ganea
Gabriel-Beniamin Leş, Ministrul Apărării Naţionale. Foto Inquam Photos/Octav Ganea
General Nicolae Ciucă, Şeful Statului Major al Apărării. Foto Inquam Photos/Ovidiu Micsik
Arnold Dupuy, analist la Departamentul de Apărare al SUA. Foto Inquam Photos/Ovidiu Micsik
Col (r) Ion Petrescu, fondator Clubul Militar Român de Reflecție Euroatlantică. Foto Inquam Photos/Ovidiu Micsik
Prof. univ. dr. Marian Zulean. Foto Inquam Photos/Ovidiu Micsik
General-maior dr. Dorin Blaiu Comandant al Componentei Operaţionale Terestre şi locţiitor al şefului Statului Major al Forţelor Terestre. Foto Inquam Photos/Ovidiu Micsik
Comandor Florentin-Gabriel Giuvară Comandantul Centrului de Operații Aeriene al Armatei Române. Foto Inquam Photos/Ovidiu Micsik
Cristian Diaconescu, fost ministru de externe al României. Foto Inquam Photos/Ovidiu Micsik
Marius Bostan, inițiator RePatriot, fost Ministru al Comunicațiilor. Foto Inquam Photos/Ovidiu Micsik
Iulian Fota, profesor asociat la Academia Națională de Informații „Mihai Viteazul”. Foto Inquam Photos/Ovidiu Micsik
Citește dosarul complet dedicat 2019 DEFENSE SUMMIT
De ce este întărirea flancului estic al NATO o urgență