Cum arăta cel mai bătrân „român” din istorie? Sigur că e o forțare a notei atunci când spunem de cineva care a trăit cu 40.000 de ani înaintea noastră că ne-ar fi compatriot.

Dar cum rămășițele acestui bărbat, botezat„Ion de la Anina”, au fost găsite pe teritoriul actual al țării noastre, el ar putea fi numit, la limită și cu mare îngăduintă, „primul român”. Iar înfățișarea lui era foarte surprinzătoare.

Cum arăta cel mai bătrân „român” din istorie? „Ion de la Anina” a trăit acum aproape 40.000 de ani

În apropiere de oraşul Anina, judeţul Caraş-Severin, au fost descoperite, în 2002, cea ce, la acea dată, erau cele mai vechi rămăşiţe din Europa ale omului modern. 

Speologii Ştefan Milota, Mircea Gherase şi Laurenţiu Sarcină, membrii asociaţiei Pro Acva Grup Timişoara, au găsit în Peștera cu Oase, din sectorul carstic Ponor - Plopa, o mandibulă, în mare parte completă, care s-a dovedit a proveni de la un Homo Sapiens. 

Vechimea ei a fost estimată de specialiști la aproximativ 40.000 de ani, iar posesorul respectivei mandibule - pentru că era vorba de un bărbat - a fost botezat Ion, cunoscut acum drept „Ion de la Anina”.

Citește și: De când datează cea mai veche locuință din România? Era construită din fildeș și oase de mamuți

„Cel mai vechi om modern din Europa. Cele mai vechi resturi de om modern sunt în Africa, iar în Europa,  până la descoperirea din Munţii Aninei, erau undeva în jurul a treizeci şi ceva de mii de ani”, declara speologul Silviu Constantin, citat de banatulazi.ro.

Între timp, în 2011 au fost identificate resturi umane moderne vechi de circa 44.200 ani, în Marea Britanie, la Kents Cavern, dar şi în Italia, la Grotta del Cavallo, de aproximativ 45.000 ani vechime.

Reconstituirea înfățișării lui „Ion de la Anina” a oferit un rezultat surprinzător pentru chipul bărbatului de acum 40.000 de ani - Foto: kenniskennis.com

O alta descoperire care i-a impulsionat pe oamenii de știința a fost un craniu aproape întreg, tot de Homo Sapiens, dar mai tânăr cu 14.000 de ani ca Ion. După ce a fost datat, craniul a primit și el un nume românesc, Vasile, potrivit ziuadevest.ro.

Citește și: Misterul tăblițelor de la Tărtăria, care ar conține cel mai vechi scris din lume. Schimbă istoria?

În 2009, artistul criminalist Richard Neave a reuşit să-i refacă chipul lui Ion, pe baza mandibulei descoperite la Anina.

Rezultatele studiului fosilei de om modern descoperită în Peştera cu Oase sugerează că individul respectiv a făcut parte dintr-un grup care s-a amestecat cu Neanderthalieni.

În Munţii Banatului, pentru o perioadă de timp, confirmă studiul, s-au întâlnit şi s-au încrucişat primii Homo Sapiens din Europa şi Omul de Neanderthal.

Analiza ADN-ului din maxilarul descoperit în 2002 în grota din Caraş-Severin, cu vechime cuprinsă între 37.000 şi 42.000 de ani, a dovedit însă că acesta conserva între 6% și 9 % din ADN-ul Omului de Neanderthal.

Citește și: Bacterii de Neanderthal de acum 100.000 de ani, readuse la viață pentru prima dată în istorie

Aceste procente sunt mai mari decât ale oricărui om modern studiat până în prezent. Din punct de vedere genetic, resturile din Peştera cu Oase conţin mai multe asemănări cu locuitorii din Asia Orientală şi cu cei din America, decât cu actualii europeni.

De aceea, când privim reconstrucția chipului ce i-a aparținut acelui „Ion”, nu ne regăsim în el, deși, trebuie să recunoașteți, măcar avea un zâmbet șarmant.