Ce trebuie să știm despre dezinsecție/deratizare

DE Radu Țincu | Actualizat: 15.02.2020 - 10:12

În urma incidentul tragic de la Timișoara, în care trei persoane au murit după efectuarea unei dezinsecții într-un bloc de locuit, au urmat alte două evenimente asemănătoare: dezinsecția unei școli din Arad, iar, la scurt timp, un incident la o școală din București.

SHARE

După aceste accidente, s-a creat o adevărată isterie națională care cu siguranță a fost determinată de timpul scurt în care evenimentele au apărut, dar și de neînțelegerea modului în care trebuie să se realizeze aceste proceduri de dezinsecție/deratizare.

Începuse să se creioneze tabloul unor proceduri de dezinsecție care semănau mai degrabă cu proceduri de exterminare a populației.

Cu siguranță aceste situații nu trebuiau să se întâmple, dar mai ales nu trebuia să vorbim de victime omenești.

În mod normal, procedurile de dezinsecție-deratizare trebuie să utilizeze numai substanțe aprobate pentru a fi folosite în acest scop.

Utilizarea doar a substanțelor special create pentru dezinsecție nu trebuie să determine probleme de sănătate oamenilor.

Dacă privim retrospectiv la datele de anchetă ale evenimentelor mai sus amintite, putem vedea cu claritate faptul că ele au fost produse de utilizarea unor substanțe nepotrivite pentru dezinsecția în zonele populate.

În plus, chiar și acolo unde teoretic au fost utilizate substanțe aprobate în acest scop, ele nu au respectat indicațiile din fișele de siguranță toxicologică.

Așa cum a reieșit din anchetele oficiale, au fost depășite dozele indicate de producător.

În mod normal, dezinsecția și deratizarea sunt proceduri sigure care nu produc victime omenești și nu aduc atingere sănătății populației.

Ce trebuie să știm despre aceste substanțe?

În primul rând, plecăm de la premisa: orice substanță chimică poate fi toxică dacă nu o utilizăm în mod corect, așa cum ne indică protocolul de folosire.

Substanțele pesticide

Sunt substanțe chimice menite să realizeze controlul dăunătorilor, dar și pentru combaterea unor vectori care pot transmite boli. Această categorie largă conține mai multe subclase: erbicide, insecticide, fungicide, rodenticide.

În general, aceste substanțe sunt substanțe chimice sau biologice care au capacitatea de a preveni formarea și supraviețuirea dăunătorilor.

Dincolo de efectele pozitive, aceste substanțe pot deveni toxice dacă nu sunt utilizate corespunzător.

Din punct de vedere structural, le putem clasifica în mai multe categorii, dintre care cele mai reprezentative sunt: pesticide organoclorurate, organofosforice sau carbamați.

Aceste substanțe blochează o enzimă care va permite acetilcolinei să depolarizeze în mod continuu placa motorie, producând clinic o stare de paralizie musculară.

În cazul fosfinei, mediatizată ca fiind agentul cauzator de la Timișoara, se produce o blocare a metabolismului celular, în acest fel corpul nemaiputând să își producă energia necesară.

Aceste substanțe necesită un transportor care, cel mai frecvent, este un solvent cu rol de surfactant care conferă substanței o dispersie heterogenă.

Substanțele raticide se utilizează pentru a scăpa de rozătoare, în special de șoareci sau șobalani. 

Aceste substanțe pot avea efect letal asupra rozătoarelor după o singură expunere, însă multe din ele necesită expuneri repetate pentru a fi eficiente. Ingerarea acestor substanțe determină interferențe cu coagularea sângelui, producând fenomene hemoragice.

Unele insecticide (neonicotinoide) sunt substanțe chimice cu acțiune neurologic activă, asemănătoare nicotinei.

Insecticidele piretroide sunt substanțe chimice de sinteză care pornesc de la formă naturală numită piretrin.

Când apar efectele negative asupra omului?

Aceste efecte apar numai în cazul în care substanța utilizată nu respectă indicațiile din prospect, nu respectă modul de prepare și distrubuire în zona ce urmează a fi deratizată, nu respectă timpul de acțiune și de aerisire după utilizare.

Toate aceste informații le găsim în fișa de siguranță a acestor produse. Cei care le manipulează trebuie să cunoască toate aceste informații înainte de utilizare, existând riscul contaminării chiar a celor care lucrează cu aceste produse.

Niciodată nu utilizăm aceste produse pentru alte indicații decât cele specificate. Se vor respecta cât mai strict concentrațiile și modul de preparare al acelor substanțe care necesită o prelucrare prealabilă.

Se vor depozita conform indicațiilor, cunoscând faptul că expunerea la lumina sau căldura excesivă poate modifica parametrii chimici ai acestor produse.

Se vor dispersa pe suprafețe respectând suprafața sau cubajul încăperii. Se va specifica timpul necesar pentru obținerea efectului.

De asemenea, trebuie cunoscute indicații care fac referire la necesitatea aerisirii sau îndepărtării resturilor de substanță după un anumit interval de timp (decontaminare).

În plus, sunt necesare informații despre ciclicitatea cu care trebuie efectuate aceste proceduri de dezinsecție sau deratizare.

Un element extrem de important, așa cum a reieșit și în cadrul incidentelor nefericite la care am fost martori în ultima perioadă, este legat de utilizarea mai multor substanțe simultan.

Chiar și dacă se respectă indicațiile individuale de utilizare a substanțelor, punerea lor în contact, așa cum nu trebuie, poate determina reacții chimice în urma cărora pot rezulta compuși chimici care nu mai respectă comportamentul substanțelor inițiale, luate separats și pot apărea modificări semnificative, atât a structurii chimice, a toxicității, a timpilor de acțiune sau a persistenței în mediu.

Mai mult decât atât, pot apărea vapori sau aerosoli ce pot determina toxicitate inhalatorie, fapt care poate crește viteza de expunere a persoanelor și gravitatea.

Unele studii epidemiologice sau care privesc modul în care aceste substanțe afectează mediul înconjurător, susțin faptul că peste 98% din insecticidele sub formă de aerosoli și 95% din erbicide nu își ating țintele pentru care au fost utilizate, ele de fapt doar contaminând mediul sau alte specii.

Aceste procente arată faptul că nu cunoaștem modul în care trebuie să utilizăm sau mai ales pentru ce utilizăm aceste produse. Mă întreb câți dintre noi, cumpărând un spray insecticid, am citit cu atenție toate informațiile de pe ambalaj și câți dintre noi ne-am rezumat numai la imaginile sugestive de pe tub, care, de fapt, ne-au dictat modul în care ar trebui să folosim acel insecticid.

Cum ne putem contamina?

Aceste substanțe pot ajunge în corpul uman urmând mai multe căi, în funcție de clasificarea chimică și de modul de îmbuteliere.

Dacă substanțele se distribuie din sprayuri sub presiune, expunerea oamenilor se poate realiza pe cale inhalatorie.

Manifestările depind de tipul substanței utilizate, de doză, de locul unde a fost dispersată, putând apărea reacții de bronhoconstricție însoțite de tuse sau senzația lipsei de aer.

Aceste manifestări apar cu predilecție la cei cu sensibilitate traheo-bronșică, cum ar fi spre exemplu pacienții astmatici.

Din păcate, unele substanțe toxice vaporizate nu pot fi detectate cu simțurile obișnuite ale omului. În acest caz, persoana respectivă continuă să inhaleze aceste substanțe fără să sesizeze acest lucru.

Dacă substanța este sub formă solidă sau lichidă, ea poate fi ingerată accidental sau poate contamina alimentele sau apa dacă nu este utilizată corespunzător.

În acest caz, primele semne sunt reprezentate de tulburări digestive: greață, vomă, dureri abdominale.

După absorbția digestivă, aceste substanțe determină toxicitate sistemică, generală care poate determina chiar decesul persoanei.

Dacă aceste substanțe au fost dispersate pe suprafețe și mobilă, oamenii se pot expune prin contactul pielii cu aceste zone contaminate.

În aceste cazuri, de regulă apar iritații ale pielii, însă dacă expunerea se realizează pe o suprafață mare de piele, pot apărea reacții sistemice. Un caz bine cunoscut de expunere cutanată este al celor care manipulează aceste substanțe și care nu folosesc echipamentele de protecție, în acest fel aerosolii din aceste produse venind în contact direct cu pielea acestora.

În cazul expunerii cutanate, mai apare un fenomen ce trebuie mereu luat în calcul, fiind reprezentat de posibilitatea acumulării acestor substanțe la nivelul pielii și eliberarea acestora pe o perioadă mai lungă de timp.

În concluzie, ca să nu mai asistăm la tragedii precum cea de la Timișoara, trebuie să utilizăm aceste substanțe chimice periculoase doar în totală concordanță cu fișele de securitate, respectând toate informațiile din aceste prospecte.

Întotdeauna trebuie știut faptul că și cea mai banală și inofensivă substanță chimică se poate transforma într-o otravă veritabilă dacă nu respectăm modul de utilizare.

→ DR. RADU ȚINCU este medic primar ATI și șef lucrări la UMF „Carol Davila“

Comentarii

Alege abonamentul care ți se potrivește

Print

  • Revista tipărită
  • Acces parțial online
  • Newsletter
Abonează-te

Digital + Print

  • Revista tipărită
  • Acces total online, inclusiv arhivă
  • Newsletter
Abonează-te

Digital

  • Acces total online, inclusiv arhivă
  • Newsletter
  •  
Abonează-te
© 2020 NEWS INTERNATIONAL S.A.
Aici puteti modifica setarile de Cookie -