Țara vecină cu Rusia care a „blindat” cerul Ucrainei. Armenia ar fi transferat Ucrainei majoritatea sistemelor sale de apărare antiaeriană, susțin surse rusești.
Țara vecină cu Rusia care a „blindat” cerul Ucrainei. Și-a trimis toate sistemele de apărare la Kiev
Cunoscutul milblogger „Fighterbomber”, afirmă că Armenia a furnizat Ucrainei mai multe sisteme de apărare aeriană, ca parte a unui pachet semnificativ de ajutor militar.
Erevanul ar fi semnat un contract cu Comisia Europeană la 28 august, în valoare de 210 milioane de euro (232 de milioane de dolari), pentru a furniza Kievului muniție de artilerie și tancuri de 152 mm din era sovietică și sisteme de apărare aeriană.
Potrivit unor surse din presa tradițională și socială, Armenia era, de fapt, în curs de transferare a aproape tuturor mijloacelor sale de apărare aeriană către Ucraina prin intermediul porturilor din Georgia.
Ce arme a trimis Armenia în Ucraina și ce va primi din Franța
În urma unei vizite în Armenia a președintelui francez Emmanuel Macron în februarie și a unei alte vizite programate pentru această lună, Erevan ar urma să primească arme franceze moderne, inclusiv vehicule blindate cu sisteme portabile de apărare antiaeriană Mistral (MANPADS), obuziere autopropulsate Caesar și sisteme radar în schimbul transferurilor către Kiev.
Potrivit rapoartelor de la Moscova și Azerbaidjan, sistemele transferate Ucrainei includ un număr nedeclarat din următoarele:
- sisteme de rachete sol-aer cu rază lungă de acțiune S-300 (NATO: SA-10 Grumble)
- sisteme de rachete sol-aer cu rază medie de acțiune 9K37 Buk (NATO: SA-11 Gadfly)
- 9K330 Tor (NATO: SA-15 Gauntlet) sistem de rachete sol-aer cu rază scurtă de acțiune, de altitudine mică până la medie
- 9K33 Osa (NATO: SA-8 Gecko) rachetă sol-aer tactică de mică altitudine și rază scurtă de acțiune
În plus, există sugestii conform cărora Armenia trimite rachete balistice tactice cu rază scurtă de acțiune OTR-21 Tochka (NATO: SS-21 „Scarab”) cu focoase convenționale cu fragmentare sau muniție cu dispersie.
Unii analiști cred că motivația acestei mișcări este la fel de mult intenționată ca o momeală la adresa Rusiei pe cât este dorința de a ajuta Ucraina.
„Războiul Rece” între Armenia și Rusia
Relația Erevanului cu Moscova s-a deteriorat constant de la al doilea război Nagorno-Karabah, care a durat 44 de zile în 2020, în care Rusia nu a intervenit și care s-a înrăutățit și mai mult după ce forțele ruse de menținere a păcii nu au reușit să împiedice, în septembrie 2023, cucerirea de către Azerbaidjan a statului separatist Artsakh și expulzarea minorității armene.
În noiembrie 2023, Armenia a ratificat Statutul de la Roma al Curții Penale Internaționale (CPI), deși prim-ministrul armean Nikol Pashinyan a încercat de atunci să îndrepte relațiile, acceptând să participe la un summit BRICS în Rusia și abținându-se de la comentarii critice la adresa Rusiei, potrivit KievPost.
De asemenea, el nu și-a declarat sprijinul pentru apelul din 5 septembrie al SUA și al națiunilor europene pentru înființarea unui tribunal internațional special care să se ocupe de „crima de agresiune a Rusiei împotriva Ucrainei”.
