Urmează apoi abolirea controalelor la frontierele terestre, până la 1 ianuarie anul viitor.
România şi Bulgaria vor fi în Spaţiul Schegen
Potrivit unor surse din Sofia, Bulgaria are șanse serioase, dacă exercită presiuni diplomatice și arată dorința de a continua reformele, de a obține aderarea deplină la Schengen încă din octombrie anul acesta, prin aderarea la frontierele sale aeriene, și perspectiva aderării cu drepturi depline cu frontierele terestre din ianuarie 2024.
Până acum o lună, cel mai mare obstacol în calea intrării Bulgariei în Schengen a fost opoziția Olandei, conform Euractiv.
Guvernul lui Mark Rutte a dat semnale informale că apreciază eforturile parlamentului bulgar și ale ultimelor patru guverne, de a iniția o reformă judiciară reală, prin introducerea unui mecanism de anchetă independentă a procurorului șef, care a fost adoptat la sfârșitul lunii mai.
Citeşte şi:
Fostul procuror-șef bulgar Ivan Geshev, care nu avea o reputație deosebit de bună la Bruxelles, a devenit prima victimă a noii legislații după ce a fost demis din funcție, săptămâna trecută.
Se așteaptă ca curățarea sistemului judiciar să continue. Al doilea motiv major pentru înlăturarea obstacolelor din calea intrării Bulgariei în Schengen este alegerea unui guvern obișnuit la Sofia, după o criză politică prelungită, în timpul căreia guvernarea interimară numită de președintele Rumen Radev a fost la conducere.
Guvernul este format din miniștri ai coaliției Continuăm Schimbarea-Bulgaria Democratică, susținută de GERB, reprezentată de vicepremierul Mariya Gabriel.
Citeşte şi:
Printre altele, noul guvern și-a declarat intenția de a revizui politica lui Radev față de Ucraina și a decis ca țara să fie reprezentată la viitorul Summit NATO de prim-ministrul Nikolay Denkov, nu de președinte, un filorus consacrat.
Potrivit unor surse, partenerii europeni ai țării speră că marile obiective comune, inclusiv obiectivele de aderare la Schengen și zona euro, vor menține coaliția unită.
În iulie, Comisia Europeană va publica cel mai recent raport, în cadrul Mecanismului de Cooperare și Verificare, care este pregătit la insistențele Olandei.
România - singurul obstacol, Austria
Raportul este de așteptat să fie în general pozitiv, recunoscând voința politică de a continua reformele.
Obiecțiile Austriei la extinderea Schengen pe fondul crizei refugiaților nu au scăzut, dar se așteaptă ca Viena să nu-și mai folosească dreptul de veto dacă va fi izolată.
În decembrie anul trecut, Austria și Țările de Jos au blocat aderarea Bulgariei la Schengen. România a fost oprită doar de Austria.
Noul premier al României, Marcel Ciolacu, a anunțat la începutul acestei săptămâni că a însărcinat miniștrii cu un plan, pentru a convinge Austria să-și ridice vetoul asupra admiterii României la Schengen.
Corupţie şi reformă judiciară
Următorul obiectiv major al instituțiilor bulgare este aderarea țării la zona euro de la 1 ianuarie 2025, arată jurnaliştii bulgari de la Euractiv.
În timp ce Țările de Jos le solicită autorităților bulgare să demonstreze că luptă împotriva corupției și că nu au renunțat la reforma judiciară, cerințele Austriei par mult mai dificil de pus în aplicare.
Cancelarul austriac Karl Nehammer a făcut eforturi pentru un nou gard finanțat de UE de-a lungul graniței cu Turcia, propunere respinsă de Comisia Europeană.
Asistenţă financiară
La începutul acestei luni, executivul UE a acordat o nouă asistență financiară României și Bulgariei pentru implementarea proiectelor pilot deja lansate pentru managementul frontierelor.
Ajutorul pentru Bulgaria este de 45 de milioane de euro, iar pentru România – 10,8 milioane de euro.
Comisia Europeană salută progresele înregistrate în ultimele trei luni, de ambele țări, în domeniile azilului și returnării imigranților ilegali, gestionării frontierelor și cooperării internaționale – progrese care ar trebui să atenueze temerile Austriei că Sofia și Bucureștiul nu fac suficient pentru înregistrarea migranților ilegali.
