Kemal Kilicdaroglu, 74 de ani, principalul politician de opoziție cu Partidul Popular Republican (CHP), și principalul rival al președintelui Recep Tayyip Erdogan, a vorbit despre faptul că este alevi – un membru al unei secte islamice progresiste vizate de secole de discriminare și violență - într-un moment în care sondajele arătau un avantaj în fața lui Erdogan.
Această mărturisire este privită de către experții în campanii electorale ca un pariu politic semnificativ și potențial periculos.
Kemal Kilicdaroglu ar fi putut câștiga alegerile din Turcia. Ce mișcare inexplicabilă a făcut
Pe YouTube, Kilicdaroglu, adresându-se votanților pentru prima dată, și-a declarat identitatea religioasă alevi, subliniind că societatea ar trebui să trateze toate credințele în mod egal.
Astfel de admiteri sunt rare în politica turcă, deoarece alevismul, o sectă a Islamului, a suferit secole de prejudecăți și discriminare din partea majorității musulmane sunnite, potrivit rfi.fr.
„Aleviții din societate, din punct de vedere etnic și religios, suferă din secolul al XVI-lea în această țară”, a declarat Istar Gozaydin, expert în religie și politică, pentru RFI.
„Este o interpretare diferită a islamului decât înțelegerea sunnită”, adaugă Gozaydin.
"Ritualurile sunt diferite. Interpretarea este diferită. Filosofia este diferită. Așadar, sunniții o percep ca pe o interpretare eretică. În societate, ei au fost întotdeauna o țintă."
Alevismul este o credință mistică care combină religii, culturi sau idei. Are rădăcinile în islam, sufism și unele tradiții ale șamanismului.
Secta Alevi privită cu ostilitate în Turcia
Aleviții se roagă în case de adunare, nu în moschei, exprimându-și credința prin dans. Spre deosebire de majoritatea interpretărilor Islamului, nu există nicio separare între bărbați și femei în rugăciune, iar femeile nu sunt obligate să poarte hijab.
Deseori sunt victime ale violențelor religioase. În 1993, în orașul turc Sivas, o mulțime religioasă care scanda: „Ucideți necredincioșii” a incendiat un hotel care găzduia un festival cultural alevi, ucigând 37 de persoane.
Selami Saritas, șeful Kartal Cemevi (casa de rugăciune) din Istanbul, a fost atacat anul trecut de o mulțime, dar a salutat mărturisirea lui Kilicdaroglu.
Kemal Kilicdaroglu nu și-a exprimat de ani de zile apartenența la secta alevi, iar adepții acesteia consideră că „revelația” contracandidatului lui Erdogan a fost o mișcare foarte bună.
Nu toată lumea este atât de entuziasmată, având în vedere gestionarea procesului electoral. Estimările din diferite surse arată un procent de 10% din populația Turciei ca aparținând sectei alevi.
Rezultatele preliminare indică un al doilea tur de scrutin
După mărturisirea lui Kilicdaroglu, pe rețelele de socializare au apărut videoclipuri în care acesta este acuzat că încearcă să împartă națiunea, subliniindu-se că există o singură interpretare a Islamului.
Asemenea acuzații sunt frecvente, alături de amenințări. Drept urmare, securitatea armată în jurul lui Kilicdaroglu a fost intensificată.
Și Erdogan a făcut adesea acuzații mascate la adresa identității alevi a lui Kilicdaroglu, într-o mișcare considerată ca urmărind să-și consolideze baza religioasă sunnită.
Videoclipul lui Kilicdaroglu – care a avut peste 100 de milioane de accesări – este văzut pe scară largă ca având un impact important în alegeri.
„Gândindu-ne la stigmatele cu care societatea Alevi s-a confruntat până în acest moment, acesta este un pas foarte, foarte curajos și foarte important”, spune Gozaydin.
Da. Dar nu se știe cât îi va fi de folos, mai ales că mulți nu fac diferența între secta alevi din Turcia și alawi din Siria, căreia îi aparține președintele Bashar al-Assad, iar războiul acestuia cu propria populație sunnită a provocat cel mai mare val de refugiați de la al Doilea Război Mondial, potrivit ONU.
Iar Turcia a primit milioane dintre acești refugiați. În ciuda numelor similare din punct de vedere semantic - atât alawiții, cât și aleviții își derivă numele din credința pentru Ali, ginerele profetului Mohammed - aceștia reprezintă secte diferite ale Islamului.
Rămâne de văzut ce impact a avut mărturisirea de credință a lui Kilicdaroglu asupra alegătorilor în momentul în care era considerat ca posibil câștigător.
Recep Tayyip Erdogan a trecut în fața adversarului său, dar nu a reușit să obțină o victorie totală urmând votul din turul doi la 28 mai.
Rezultatele preliminare au arătat că Erdogan a câștigat 49,51%, Kilicdaroglu a câștigat 44,88%, iar cel de-al treilea candidat Sinan Ogan a primit 5,17%, potrivit Ahmet Yener, șeful Colegiului Electoral Suprem.
