Administratorii unor fonduri de investiții, ademeniți de randamentele suculente ale Chinei și de marile companii de tehnologie, spun acum că motivele pentru a evita această țară depășesc stimulentele de a investi.
Totul marchează o schimbare dramatică pentru o piață care se dezvoltase ca un magnet pentru investitorii din întreaga lume, un rol care părea a fi destinul Chinei ca a doua economie din lume.
Citește și: Spionii ruși și-au intensificat activitatea în Europa de Est. Caută ruta armelor spre Ucraina
„Capitalul occidental începe să se îndepărteze de China”, a declarat Matt Smith de la Ruffer LLP, un fond de investiții de 31 de miliarde de dolari care și-a închis recent biroul din Hong Kong, după mai bine de un deceniu de activitate, din cauza scăderii cererii de acțiuni.
Prezența străină pe piețele de capital din China modernă a crescut considerabil de când Xi a devenit președinte în 2013. Guvernul a creat canale pentru a permite fluxul de capital, inclusiv legături de tranzacționare cu acțiuni și obligațiuni prin Hong Kong, și a făcut eforturi pentru includerea activelor denominate în yuani în principalele părți.
Scopul a fost de a încuraja intrările, de a finanța întreprinderile private și de a dinamiza economia, păstrând în același timp un control semnificativ asupra fluxului de capital.
Dar, anul trecut, guvernul lui Xi a arătat puțină atenție față de investitorii globali, când a declanșat o represiune împotriva celor mai profitabile companii din țară.
Rezultatul a fost neîncrederea și confuzia cu privire la obiectivele Partidului Comunist. Activele chinezești au fost privite cu reținere, fenomen apărut în timpul războiului comercial cu SUA, care a crescut și în acest an, după ce Rusia a atacat Ucraina.
Citește și: VIDEO Cum arată dronele viitorului, concepute să ajute SUA să învingă China în „războiul mileniului”
În loc să dezbată cum pot cumpăra active chinezești la un preț mic, discuțiile dintre investitorii globali se concentrează acum pe cât de mult trebuie redusă expunerea.
Un fond speculativ cu sediul la Londra și-a redus expunerea în China, în urma presiunilor din partea clienților americani, a declarat Bloomberg o suresă confidențială.
Un manager de investiții din Zurich a explicat că unele fonduri de pensii și organizații caritabile europene nu mai doresc China în portofoliul lor din cauza riscurilor geopolitice și de guvernanță în creștere.
Desigur, retragerea din China nu este o decizie ușoară, având în vedere că această țară găzduiește o piață de obligațiuni de 21 de trilioane de dolari și acțiuni evaluate la 16 trilioane de dolari onshore și în Hong Kong.
„În acest moment, retragerea din China nu este cu adevărat o decizie de investiție. Este mai degrabă o reacție emoțională și o decizie de risc”, a declarat Jason Hsu, director de investiții la Rayliant.
Franklin Templeton este, de asemenea, o companie destul de ponderată în ceea ce privește investițiile în China. „Nu aș spune că interesul investitorilor pentru China a scăzut”, a spus Ferdinand Cheuk, manager de fond la Templeton Global Equity Group din Hong Kong. Totuși, „piața este probabil analizată și mai atent în aceste zile, deoarece investitorii încearcă să se poziționeze pentru oportunitățile potrivite în mijlocul incertitudinilor politice și economice”.
