Gruparea islamistă palestiniană Hamas a atacat Israelul cu mii de rachete.
La cinci ore de la atacul surpriză, militanții Hamas au declarat că dețin cel puțin trei comunități de la granița cu Gaza, potrivit ynetnews.com.
Hamas declară că a luat ostatici israelieni în Gaza, în timp ce continuă să se infiltreze în comunitățile din sud, luptând cu forțele de securitate israeliene.
Civilii israelieni cer ajutor guvernului, după ce cel puțin 130 de răniți, unii în stare critică, au ajuns la Centrul Medical Soroka din Be'er Sheva.
These are Hamas militants entering an Israeli neighbourhood. Unprecedented images from Israel right now. The attack is ongoing. pic.twitter.com/yoh0pFLL5Y
— נריה קראוס Neria Kraus (@NeriaKraus) October 7, 2023
Hamas susține că a răpit și soldați și civili israelieni, transportându-i în enclava palestiniană Gaza.
Comandantul grupării Hamas, Mohammed Deif, a ordonat militanților săi mai multe atacuri în interiorul Israelului, potrivit Al-Mayadeen, publicație susținută de Iran.
Al-Mayadeen și mass-media iraniană - agenția Tasnim News - au detaliat atacul pe scară largă, ceea ce arată implicarea pe scară largă a axei iraniene în valul de tiruri de rachete și atacuri de sâmbătă dimineața, potrivit YNetNews.
הקרבות נמשכים גם כעת בשטח ישראל מול מאות מחבלים שפשטו על העוטף - חלקם חזרו לעזה עם ג'יפים של צה"ל: pic.twitter.com/yLdj0flXU8
— יואב זיתון (@yoavzitun) October 7, 2023
„Ca răspuns la acțiunile ocupanților din Moscheea Al-Aqsa și târârea femeilor în curte”, liderul terorismului Hamas a spus că 5.000 de rachete au fost lansate în Israel, a susținut Al-Mayadeen.
Citește și: FOTO&VIDEO Hamas declară război Israelului. Sute de răniți după atacuri cu rachete ale islamiștilor
Hamas este cea mai mare dintre multele grupări militante islamiste palestiniene.
Numele său este un acronim arab pentru Mișcarea de Rezistență Islamică, care a luat naștere în 1988, după prima Intifadă palestiniană (revoltă nearmată împotriva ocupației israeliene din Cisiordania și Fâșia Gaza).
Conform statutului său, Hamas se angajează să distrugă Israelul
Inițial, Hamas a avut un dublu scop: lupta armată împotriva Israelului - condusă de aripa sa militară, Brigăzile Izzedine al-Qassam - și furnizarea de programe de asistență socială.
Dar din 2005, când Israelul și-a retras trupele și coloniștii din Gaza, Hamas s-a implicat și în procesul politic palestinian.
Acesta a câștigat alegerile legislative din 2006, înainte de a-și consolida puterea în Gaza în anul următor prin înlăturarea mișcării rivale moderate Al Fatah înființată de Yasser Arafat și condusă de președintele Mahmoud Abbas.
De atunci, militanții din Gaza au avut patru conflicte majore cu Israelul, care, împreună cu Egiptul, a menținut o blocadă asupra fâșiei pentru a izola Hamas și pentru a face presiuni asupra acesteia să înceteze atacurile.
Hamas în ansamblul său sau, în unele cazuri, aripa sa militară, este desemnată drept grup terorist de către Israel, Statele Unite, Uniunea Europeană și Regatul Unit, precum și de alte puteri, arată BBC
Atentate sinucigașe cu bombă
Hamas a ieșit în evidență după prima Intifada, fiind principalul grup palestinian care se opunea acordurilor de pace de la Oslo, semnate la începutul anilor 1990 între Israel și Organizația pentru Eliberarea Palestinei (OEP), organismul care reprezenta majoritatea palestinienilor.
Cine e Hamas care a declarat război Israelului
În ciuda numeroaselor operațiuni israeliene împotriva sa și a măsurilor de reprimare luate de Autoritatea Palestiniană (principalul organism de guvernare al palestinienilor), Hamas a influențat în permanență procesul politic prin lansarea de atacuri sinucigașe.
A comis mai multe atentate cu bombă asupra unor autobuze, ucigând zeci de israelieni, și și-a intensificat atacurile după ce Israelul l-a asasinat pe Yahya Ayyash, principalul său fabricant de bombe, în decembrie 1995.
Atentatele cu bombă au fost învinuite pe scară largă pentru că i-au îndepărtat pe israelieni de procesul de pace și l-au adus la putere în 1996 pe Benjamin Netanyahu - un adversar ferm al Acordurilor de la Oslo.
Citește și: Israelul a făcut publice documente despre Războiul de Yom Kippur, la 50 de ani după
După Oslo, mai ales după eșecul summitului de la Camp David al președintelui american Bill Clinton din 2000 și a celei de-a doua Intifade care a urmat la scurt timp după aceea, Hamas a câștigat putere și influență, deoarece Israelul a luat măsuri drastice împotriva Autorității Palestiniene, pe care a acuzat-o de sponsorizarea atacurilor teroriste.
Hamas a organizat clinici și școli, astfel atrăgându-i pe palestinienii care se simțeau dezamăgiți de Autoritatea Palestiniană ineficientă, dominată de facțiunea Al Fatah.
Mulți palestinieni au aclamat valul de atacuri sinucigașe ale Hamas în primii ani ai celei de-a doua Intifade. Aceștia au considerat că operațiunile de "martiraj" sunt o răzbunare pentru propriile pierderi și pentru construcția continună de colonii de către Israel în Cisiordania, teritoriu palestinian ce trebuie inclus în viitorul stat, potrivit acordurilor.
În martie și aprilie 2004, liderul spiritual al Hamas, șeicul Ahmed Yassin, și succesorul său, Abdul Aziz al-Rantissi, au fost asasinați în atacuri israeliene cu rachete în Gaza.
După moartea liderului Al Fatah, Yasser Arafat, în luna noiembrie a aceluiași an, Autoritatea Palestiniană a fost condusă de Mahmoud Abbas, care a considerat că tirurile de rachete ale Hamas sunt contraproductive.
Atunci când Hamas a obținut o victorie zdrobitoare în alegerile parlamentare palestiniene din 2006, a fost pregătită scena pentru o luptă acerbă pentru putere cu Fatah.
Hamas a rezistat tuturor eforturilor de a o determina să semneze acordurile palestiniene anterioare cu Israelul, precum și să recunoască legitimitatea Israelului și să renunțe la violență.
Sancțiuni
Guvernul condus de Hamas a fost supus unor sancțiuni economice și diplomatice dure din partea Israelului și a aliaților săi din Occident.
După ce Hamas a alungat forțele loiale Fatah din Gaza în 2007, Israelul și-a înăsprit blocada asupra teritoriului, iar tirurile de rachete palestiniene și atacurile aeriene israeliene au continuat.
De asemenea, Egiptul și-a închis punctul de trecere a frontierei cu Gaza și, de atunci, l-a deschis doar cu intermitențe.
