În anul 2015, Grecia a ajuns în faliment. Cu un suveranist la putere, Alexis Tsipras, retragerile din bancomate au fost limitate la 60 de euro pe zi, se arăta într-o decizie publicată în Monitorul Oficial al Greciei.
Înainte de cabinetul lui Alexis Tsipras, la putere, în Grecia, au fost pe rând şi socialiştii de la PASOK, şi dreapta democratică Neia Demokratia, situație comparabilă cu cea din România de acum unde la putere au fost pe rând social-democraţii de la PSD şi liberalii de la PNL.
CRIZĂ Cum au ajuns grecii să nu mai poată scoate decât 60€/zi din bănci cu un suveranist la putere?
Sunt însă câteva diferenţe: socialiştii şi dreapta au fost pe rând la putere, nu în coaliţie. Ei au devalizat bugetele Greciei, ascunzând dezastrul bugetar, prin trimiterea la Bruxelles a unor date statistice oficiale, din care reişea că totul este în regulă şi ţara prosperă.
Dar ţara avea în realitate datorii de 271 de miliarde de euro şi un deficit bugetar excesiv de 12,7% din PIB.
Citeşte şi: Grecia elimină comisioanele bancare ca să scadă o parte din preţuri
Atunci, s-a declanşat falimentul. Grecia însă nu a fost lăsată să suporte pe cont propriu consecinţele, pentru că făcea parte din Zona Euro şi o cădere a Atenei ar fi dus la grave probleme la Frankfurt, la Banca Centrală Europeană şi în general în Zona Euro.
Citeşte şi: Pe modelul Călin Georgescu, Rusia vrea să doboare guvernul Greciei. Mii de trolli „atacă” pe TikTok
"Băncile din Grecia rămân închise o săptămână. Retragerile din bancomate sunt limitate la 60 de euro pe zi", anunţa Digi24, pe 19 iunie 2015. Instituțiile financiare bancare au fost închise până pe 6 iulie, adică până a doua zi după referendumul convocat de premierul Alexis Tsipras, care venise pe un val de popularitate incredibilă, din nimic, în locul lui Antonis Samaras.
Tsipras lansase, prin economistul său Yanis Varoufakis, care a fost şi ministrul său de Finanţe, teoria "datoriei odioase", pe care Grecia nu trebuie să o plătească, pentru că e făcută de către transnaţionalele cele rele.
Citeşte şi: Explozie fatală la Atena: Grecii au arestat un om și avertizează: ''o nouă generaţie de terorişti''
Era forma greacă de atunci a ceea ce cu mai multă violenţă se numeşte acum "suveranism" şi este mai făţiş prorusă decât era atunci.
Retragerile din bancomate, până la referendumul organizat de Tsipras, au fost limitate la 60 de euro pe zi, se arăta într-o decizie publicată în Monitorul Oficial al Greciei. Intitulat „Vacanță bancară de scurtă durată”, acest ordin conținea măsurile valabile între 28 iunie și 6 iulie 2015, pentru instituțiile financiare.
Textul era semnat de președintele republicii, Prokopis Pavlopoulos, și de premierul Alexis Tsipras și se prevala de „caracterul de extremă urgență și necesitatea neprevăzută de a proteja sistemul financiar grec și economia elenă de lipsa de lichidități, antrenată de refuzul Eurogrupului de a mai extinde acordul de împrumut”.
Citeşte şi: Și mafioților bulgari și ruși le place în Grecia. Probleme serioase, în Thassos și Halkidiki
Începând de sâmbătă, după ce premierul a anunțat că va convoca un referendum, dar mai ales duminică, după ce plebiscitul a fost aprobat și de Parlament, la bancomate deja se formaseră cozi, populația temându-se de perspectiva intrării în incapacitate de plată a statului.
Tehnic, Atena avea posibilitatea şi să dea drumul la tiparniţa de bani şi să emită monedă fără acoperire. Grecia şi-ar fi plătit toate datoriile, însă inflaţia ar fi urcat la cer. Grecii ar fi scos de la bancomate orice sumă de bani, dar banii aceştia nu ar mai fi avut nici o valoare.
CRIZĂ Cum au ajuns grecii să nu mai poată scoate decât 60€/zi din bănci
Referendumul se referea la acceptarea sau nu de către Grecia a condiţiilor Eurogrupului pentru faliment şi restructurarea datoriei.
În acest referendum, grecii au spus "nu" condiţiilor Troicii cu 61%, dar până la urmă Alexis Tsipras a acceptat programul Bruxelles-ului. De ce? Văzuse ce se întâmplă atunci când cetăţenii se duc la bancomat.
Iar rezultatele s-au văzut: Grecia este un stat prosper, cu o fiscalitate-model, de la care avem ce învăţa. Ca şi de la Bulgaria, care a trecut prin ceva asemănător, la finalul anilor 90.
În România, în cazul în care George Simion ajunge preşedinte şi Călin Georgescu premier, pentru ca alegătorii lor fanatizaţi să găsească bani la bancomat, ei vor trebui, oricce spun acum, să accepte condiţiile Comisiei Europene.
Politic vorbind, dacă George Simion nu e oprit acum, el şi AUR vor fi măturaţi atunci chiar de aceia care acum îl votează. În Grecia, Syriza a fost măturată, cu tot cu Varoufakis şi Tsipras, şi în loc la putere a ajuns extrema dreaptă (Golden Dawn).
Apoi grecii s-au dezmeticit, au iertat Neia Demokratia pentru păcatele trecutului, iar acum Atena are un guvern responsabil, proeuropean, care face treabă foarte bună.
Vinderea portului Pireu
La Beijing, există o politică de stat: formarea unei reţele de porturi deţinute sub control, pe întreg Drumul Mătăsii. Cu pragmatism, chinezii nu au ratat criza grecească şi au cumpărat 51% dintre acţiunile Portului Pireu, pentru 280,5 milioane de euro. Umilitor.
În anul 2016, chinezii de la COSCO a cumpărat 51% din port, de la HRADF, o societate de investiţii mobiliare grecească, pentru 280,5 milioane de euro . Conform unui contract de escrow, COSCO a plătit încă 88 de milioane de euro, pentru o participație suplimentară de 16%, până în anul 2021.
Aceasta a fost condiționată de efectuarea de către COSCO a anumitor investiții în port, inclusiv extinderea zonei de pasageri și a celei pentru navele de croazieră, dragarea și extinderea terminalului auto. Mare umilinţă pentru nişte corăbieri ca grecii, care brăzdau mările încă din Antichitate.
Ce a făcut Rusia
Rusia nu a făcut nimic pentru Grecia, atunci când Atena a anunţat falimentul. Este de altfel tipic Moscovei: la fel a făcut cu Serbia deja, promiţând la un moment dat Belgradului un ajutor de 600 de milioane de dolari, egal cu zero faţă de nevoile vecinului nostru.
Singurul lucru pe care l-a făcut Rusia cu Grecia a fost să-şi urmărească interesul propriu: edificarea ramurii greceşti a gazoductului Trans-Balkan, între Burgas (Bulgaria) - Alexandroupolis (Grecia). Adică să-şi facă o rută gazeiferă pe care să slugărească mai lesne Europa.
4 mai 2025: După descalificarea sa de către BEC, Călin Georgescu se duce la vot, cu George Simion - Foto: Profimedia Images
Gazoductul acesta a fost folosit de Rusia pentru a transporta gaz metan în Turcia, prin Peninsula Balcanică. Motivul pentru care Moscova foloseşte această metodă simplă este egoismul extrem: gazul e folosit pentru control politic şi economic, iar statul-ţintă este cu atât mai satisfăcător, ca stare, cu cât este în criză.
Cu cât criza este mai mare, Moscova o augmentează şi o foloseşte pentru a transforma statul respectiv într-un teritoriu, iar naţiunea respectivă într-o populaţie.
