România are 1.300.000 de angajați la buget. Guvernul, pe de altă parte, are nevoie să taie masiv din cheltuieli.
Newsweek a făcut un calcul și a arătat că bugetarii ar pierde în jur de 23.000 de lei anul viitor, dacă Guvernul va adopta toate măsurile de austeritate.
Nicușor Dan spune când vor pleca acasă unii bugetari. „Se face o analiză atentă în fiecare sector”
Nicușor Dan a recunoscut că se va face o analiză la nivelul fiecărui sector pentru a vedea de unde se pot face tăieri.
Nicușor Dan a susținut că „o schiță pentru acest set de măsuri (de tăieri și concediuei în sectorul bugetar n.red.) e în lucru. O analiză se face minister cu minister. Rezultatul va fi pus în acordul de guvernare.”
Președintele Dan a susținut că eventualele concedieri din sectorul bugetar sau tăierile din acest sector se va face în a doua parte a anului de către ministrul de resort.
Președintele a dat un exemplu „Ministerul Agriculturii are 7 deconcentarte în fiecare județ și nu e normal acest lucru”.
Spor de antenă și de doctorat, tăiate. Crește impozitul pe pensie. Se taie vouchere
Una dintre cele mai mari cheltuieli la buget o reprezintă sporul de 15%, pe care absolut toți bugetarii îl primesc sub forma unor sporuri imorale. Unii bugetari primesc spor de antenă pentru că ar fi iradiați de la antenele de satelit din orașe.
Cel mai mare spor de antenă sau de condiții vătămătoare este de 1.500 lei brut. Guvernul vrea să elimine sporul de antenă.
Cel mai probabil nu va fi complet eliminat. În acest moment, sporul maxim de antenă sau condiții grele este de 1.500 lei.
Probabil că acest prag va fi coborât la 500 de lei.
Un alt spor care va fi eliminat este sporul de doctorat în valoare de 950 de lei. În acest moment, sunt sute de mii de doctori. Toți bugetarii care sunt doctori primesc 950 de lei pe lună.
Bugetarii care au venituri de 8.200 de lei brut vor pierde indemnziația de hrană. Toți cei care iau peste salariu mediu din domeniu de stat vor pierde indemnizația.
De asemenea, se pune problema eliminării voucherelor de vacanță. Există o foarte mare împotrivire din partea celor care sunt în turism.
Ce se întâmplă cu pensiile?
Bolojan a făcut un anunț ciudat. El a spus că se urmărește impozitarea pensiilor.
„Unul dintre minusurile pe care le avem este subfinanțarea cronică a Casei Naționale de Asigurări de Sănătate. O soluție este extinderea bazei de contributori: de exemplu, cei cu pensii foarte mari nu contribuie la bugetul Casei. O astfel de contribuție poate fi luată în calcul, astfel încât sistemul de Sănătate să poată asigura spitale și servicii medicale decente pentru cetățeni”, a spus Bolojan.
Este posibil ca Bolojan să se refere la o impozitare graduală a pensiilor.
Cine sunt bugetarii cărora Ilie Bolojan le-a pus gând rău
În aceeași logică, Bolojan pune sub semnul întrebării sustenabilitatea unor funcții în administrația locală, precum cele ale consilierilor personali ai viceprimarilor din comune mici, unde veniturile proprii nu acoperă nici măcar salariile personalului.
„Înseamnă, în termen real, că nu acea primărie există pentru oameni, ci oamenii plătesc taxe pentru ca funcționarii din primărie să-și ia salariile”, avertizează el.
Aceasta nu este doar o problemă de organizare, ci de etică administrativă: funcționarea instituțiilor trebuie să aibă ca scop serviciul public, nu întreținerea aparatului birocratic.
O altă propunere de raționalizare vizează redefinirea normelor de personal și a statutului localităților. Bolojan atrage atenția că în multe primării, contabilii sau secretarii ar putea lucra în regim partajat, așa cum se întâmplă în mediul privat.
„Poți să lucrezi la două primării, două zile pe săptămână la o primărie și trei zile la cea mai mare de lângă”. Este o soluție practică, ce poate reduce costurile fără a afecta funcționarea administrației.
În ceea ce privește gradul administrativ al localităților, realitatea din teren nu mai corespunde statutelor juridice actuale.
„Avem municipii cu 10.500, 11.000 de locuitori, avem orașe cu 2.000 de locuitori în România și, din păcate, avem grade mari, dar, în realitate, sunt la nivel de comune”. Această discrepanță între formă și fond blochează o reformă funcțională a rețelei administrative.
Un alt domeniu criticat dur este regimul sporurilor salariale, pe care Bolojan îl consideră profund abuzat: „S-a abuzat, nu doar s-a uzat, de aceste sporuri. Mă gândesc, de exemplu, la sporuri pentru condiții vătămătoare sau la cele pentru fondurile europene”.
