Eva Panarese a crescut în Italia. Mama ei este suedeză. De când se știe, Eva și-a dorit să părăsească Italia și să se stabilească în Suedia. Acum doi ani, familia - Eva împreună cu soțul ei și copiii - s-a mutat în nord. Dar, la fel ca în multe alte cazuri, pandemia de coronavirus le-a dat viața peste cap.
După ce s-au întors dintr-o delegație în Italia, soțul și fiul ei s-au îmbolnăvit. „Am fost șocată de felul superficial în care spitalul a tratat situația. Fără măști de protecție. Nimic. Am fi putut introduce noi virusul în spital“, povestește Eva. Cei doi, tată și fiu, au fost diagnosticați cu pneumonie.
Fiul s-a recuperat repede, tatăl nu. Pentru a-l proteja de pericolul contaminării cu COVID-19, Eva a decis să-i țină acasă pe copii. Dar școala s-a opus. Familia Panarese a început să primească zilnic telefoane de amenințare și scrisori de la conducerea școlii.
„Nu le-a păsat că aveam acasă o persoană care făcea parte din categoria de risc. Dacă ai copii sănătoși, îi trimiți la școală!“, spune Eva.
În Suedia, reținerea de la cursuri a unui copil sănătos este ilegală. Decizia de a permite unui elev să rămână acasă este lăsată însă la latidudinea directorului școlii. În presă au apărut numeroase articole ale școlilor sau consiliilor locale în care părinții care nu-și trimit copiii la cursuri de frica unei contaminări cu noul coronavirus erau amenințați cu amenzi, cu intervenția serviciilor sociale sau cu scăderea notelor celor mici.
Toate acestea au determinat familia Panarese să ia decizia de a părăsi țara în care s-a mutat cu puțini ani în urmă.
„O să-mi păstrez jobul în Suedia, dar ne mutăm în Danemarca. De-aici până în Danemarca sunt doar 30 de minute cu mașina. Iar autoritățile din această țară sunt sensibile față de categoriile de risc.“
În timp ce majoritatea țărilor europene au optat pentru măsuri stricte de combatere a pandemiei de coronavirus, Suedia a emis doar recomandări privind distanțarea socială, dar a permis în continuare funcționarea școlilor, restaurantelor și barurilor și i-a îndemnat pe cetățeni să acționeze responsabil. Pe plan intern și internațional, strategia suedezilor a fost atât laudată cât și criticată.
Sentimente puternice
Unii dintre cei care își fac griji din cauza acestei politici sau care și-au dorit o altă abordare au început să-și planifice plecarea din Suedia odată ce pandemia va trece.
„După pandemie vom constata un exod al talentelor străine“, avertizează Emanuelle Floquet, manager de proiect al Think Tank-ului „Working for Change Matters“, specializat pe diversitatea culturală în afaceri. „Mulți își vor pierde joburile și vor aluneca și mai jos pe lista de priorități, mult în spatele suedezilor“, adaugă ea.
Analizând pe Facebook grupurile de expați, Floquet a constatat că există două tendințe: cei care susțin puternic strategia suedeză și cei care vor să plece. Conform unui sondaj informal într-un grup de pe Facebook, 350 de străini rezidenți se gândesc să părăsească Suedia sau tocmai sunt pe picior de plecare, susține Floquet.
Profesioniști obligați să părăsească Suedia
Guvernul se așteaptă la o rată a șomajului de 9% anul acesta – cea mai înaltă rată înregistrată în ultimii 20 de ani. Altfel spus, o jumătate de milion din cele 6,4 milioane de persoane apte de muncă vor intra în șomaj până la finele anului. Găsirea unui loc de muncă în perioada de grație prevăzută de lege nu reprezintă și garanția că un străin poate rămâne pe teritoriul Suediei.
O specialistă IT, originară din Nigeria, care a dorit să-și păstreze anonimatul, a povestit pentru Deutsche Welle că a primit ordinul de părăsire a țării în ciuda încheierii unui contract de muncă în termenul prevăzut prin lege.
Motivul invocat de Oficiul pentru Străini a fost că postul nu a fost scos la concurs de către Agenția suedeză pentru Ocuparea Forței de Muncă, ci a fost postat pe LinkedIn. Acum, specialista IT nu știe dacă și cum ar putea pleca în condițiile în care spațiul aerian nigerian este închis.
Directorul Oficiului pentru Migrație declara în luna aprilie că, în lipsa unor noi reglementări legislative, angajații străini și solicitanții de azil și-ar putea pierde dreptul de muncă în Suedia. Alte țări, de exemplu Franța, au prelungit automat cu o jumătate de an dreptul de muncă al acestor angajați. „Nu știu dacă profesioniștii vor pleca din cauza felului în care Suedia a gestionat criza coronavirus. Dar știm că autoritățile au spus clar ce se va întâmpla în lipsa unei legislații“, afirmă Matt Kritteman, expert pe probleme de migrație al organizației pentru drepturile angajaților străini, Diversify Foundation.
Criticii nu sunt bine văzuți
Pentru epidemiologul belgian Dr. Nele Brusselaers este prea târziu. După opt ani în Suedia, ea plănuiește să părăsească această țară. Brusselaers, care lucrează la prestigiosul institut Karolinska, a fost printre cei mai vocali oponenți ai strategiei suedeze. A simțit pe propria piele efectul criticilor sale.
„Am fost provocată și insultată fiindcă mi-am făcut griji pentru siguranța studenților mei, a prietenilor mei, a familiei mele“, a scris Dr. Brusselaers într-un email. Ea consideră că încrederea pe care mulți străini o aveau în Suedia este acum compromisă, probabil în mod ireparabil.
„Orice țară din lume își face griji pentru elevi și profesori. Cu excepția Suediei! Orice spital sau unitate de îngrijire își face griji pentru siguranța angajaților, a pacienților și a rezidenților. Cu excepția Suediei! Nimeni nu-și asumă răspunderea, nimeni nu-și asumă vina. Nimănui nu pare să-i pese.
