Newsweek România: Care sunt explicațiile dumneavoastră legate de această vreme rece și a ploilor abundente din acest început de vară ?
Roxana Bojariu: Lunile mai și iunie, sunt, în mod normal, cele mai ploioase din an, în partea noastră de lume. E devărat însă că intensitatea precipitațiilor din acest an a fost mai mare decât ceea ce considerăm a fi normal cu mai multe decenii în urmă.
Citește și: SUA: Au fost administrate peste 300 de milioane de doze de vaccin
În general, în ultimul timp, pe fondul încălzirii globale, intensitatea precipitațiilor crește, adică o cantitate din ce în ce mai mare de precipitații cade pe durate scurte și localizat, ceea ce, din păcate, favorizează inundațiile rapide, mai ales în bazinele mici și/sau neamenajate. Intensitatea precipitațiilor a crescut și va crește în condițiile schimbării climatice pentru că o atmosferă mai caldă “ține” o cantitate sporită de vapori de apă, cantitate sporită ce se evaporă la suprafața mai caldă, acum, a mărilor și oceanelor lumii. În condiții specifice, cantitatea sporită de vapori de apă din atmosferă precipită și alimentează aceste ploi abundente.
Citește și: INS: Venitul mediu lunar pe gospodărie a depășit 5.200 de lei
Efectele creșterii intensității precipitațiilor ar putea fi reduse de o dezvoltare durabilă a comunităților locale, cu păstrarea pădurilor, mai ales pe versanți, acolo unde ele stau în calea precipitațiilor și mai limitează scurgerile la suprafață. Din păcate, vedem cum oamenii acționează de multe ori, și la nivel local (nu doar global) împotriva naturii, tăind arborii și amplificând eroziunea solului și riscul la inundații și alunecări de teren. Dezvoltarea localităților mult prea aproape de pâraie și râuri (și acestea uneori blocate de gunoaie) amplifică efectele nefaste locale ale creșterii intensității precipitațiilor cauzate de schimbarea climatică globală.
În ceea ce privește temperaturile scăzute, din zona României (în general din estul Europei), ele s-au datorat unui context particular - o zonă cu presiune mai ridicată s-a dezvoltat în nordul Europei și a favorizat un transport de aer mai rece dinspre regiunile nordice spre cele de la latitudinile medii, simultan cu un transport de aer mai cald spre unele regiuni arctice. Astfel, dacă în cazul României s-au înregistrat temperaturi și cu 15 grade C mai scăzute decât normalul perioadei, în unele zone arctice am avut recorduri de temperatură ridicată.
Pe de altă parte, deasupra Mediteranei s-au dezvoltat cicloni, unii dintre ei realimentându-se deasupra Mării Negre, astfel încât am avut și un transport de umiditate atmosferică ce a alimentat ploile abundente de la noi.
Newsweek România: Am văzut comentarii ale unor persoane care folosesc drept argument vremea rece pentru a nega încălzirea planetei. Care e opinia dumneavoastră ?
Roxana Bojariu: Complexitatea geosistemului generează variabilitate climatică naturală, peste care se suprapune semnalul încălzirii globale. Noi simțim efectrul cumulat al celor două componente. Încălzirea globală nu e uniformă în spațiu și timp, există facori locali care nuanțează răspunsul local la semnalul global. Regiunea arctică se încălzește de aproape 3 ori mai repede decât media globală, datorită acestor factori locali (prezența gheții și zăpezii a căror reducere amplifică în cascadă încălzirea în regiune). Pe de altă parte, exista un echilibru între “frigiderul” arctic și “cuptorul“ tropical care a fost perturbat de creșterea mai rapidă a temperaturii în Arctica. Această perturbație are efect și asupra tiparelor vremii în regiuniile dintre zoana tropicală și cea arctică - adică și în partea noastră de lume, aflată la latitudinile medii.
Trebuie menționată și diferența dintre vreme și climă. Clima este sinteza fluctuațiilor de vreme pe o perioadă mare de timp (cel puțin câteva decenii). De aceea, nu putem trage concluzii despre evoluția climatică doar pe baza unui episod de vreme, dintr-o regiune geografică limitată și avem nevoie de o statistică a episoadelor de vreme ce acoperă cîteva decenii, analizate peste tot în lume.
Or, statistica ne arată că dincolo de fluctuațiile vremii pe perioade scurte, avem o tendință clară de încălzire, tendința fiind mai accentuată sau mai redusă și în funcție de factorii locali care nuanțează raspunsul la încălzirea globală. Privind global, vedem cum temperatura crește. În anul 2020, la nivel global, temperatura medie a fost foarte aproape de cea a anului 2016 care la rândul lui a fost cel mai călduros an din înregistrările disponibile, începând cu a doua parte a secolului al XIX-lea. În România, anul 2020 a fost al doilea cel mai călduros an începând din 1900, după 2019 care a fost primul, din acest punct de vedere.
Newsweek România: Credeți că va exista (există deja) o schimbare a anotimpurilor (față de acum 30 de ani să spunem) și în ce va consta / constă această schimbare ?
Roxana Bojariu (foto jos): Sunt tot cele 4 anotimpuri și vor rămâne 4 anotimpuri și în condițiile schimbării climatice pe care o trăim pentru că ciclul sezonier este consecința situării noastre la latitudinile medii, pe de-o parte, iar pe de altă parte, este determinat și de înclinarea axei Pământului pe orbita sa în jurul Soarelui care variază pe perioade de ordinul a zecilor de mii de ani, astfel că ea poate fi considerate neschimbată pe scara de timp a schimbării climatice actuale (mult mai rapidă decât orice altă schimbare climatică ce a punctat istoria de 4,5 miliarde de ani a Pământului).
Dacă numărul anotimurilor nu se modifică, în schimb carcteristicile fiecărui anotimp se modifică dacă le comparăm cu cele de acum mai multe decenii. Statistic vorbind, primăverile se declanșează mai repede, verile durează mai mult, prelungindu-se spre toamnă, iar temperaturile medii sezoniere cresc, însoțite și de manifestări mai frecvente și mai intense ale unor fenomene extreme. Valurile de căldură sunt mai frecvente și mai intense în sezonul cald, intensitatea precipitațiilor a crescut și va crește în condițiile încălzirii globale.
Agricultura este clar cea mai dependent activitate umană de vreme și climă, astfel că schimbarea climatică are și va avea în continuare un impact puternic asupra activităților agricole. Nu doar creșterile graduale ale temperaturii și modificările în regimul de precipitații la nivel anual și sezonier vor afecta activitățile din agricultură, dar și modificările tiparelor vremii și ale statisticilor fenomenelor extreme vor fi importante. Creșterea intensității precipitațiilor poate să favorizeze eroziunea solului fertil și scade eficiența refacerii rezervei de apă din sol - cantitățile mari de precipitații ce cad pe durate scurte nu au timp să se infiltreze în sol, astfel că va crește curgerea la suprafață.
Pe de altă parte, valurile de căldură mai intense și mai frecvente exact în perioada când cererea de apă pentru culturile agricole e mai mare, reduc cantitativ producțiile și în unele cazuri și calitatea lor. Sunt foarte multe efecte ale schimbării climatice asupra agriculturii și e nevoie de activități de cercetare mult mai susținute care să analizeze și să contextualizeze pentru România ce se poate întâmpla în sectorul agricol, în condițiile schimbării climei și cum să dezvoltăm durabil și inteligent din punct de vedere climatic acest sector.
Din păcate, cercetarea, în general, în România, este sistematic subfinanțată și neglijată de cei cărora cetățenii le-au delegat puterea. În plus, pentru că sistemul de învățământ e din ce în ce mai slab calitativ, nu sunt sigură nici că cei mai mulți din cetățenii acestei țări își dau seama de importanța cercetării științifice pentru ei și pentru țară – un cerc vicios din care se iese greu.
Vreme capricioasă în iunie
Administrația Națională de Meteorologie (ANM) a prezentat prognoza de vreme pe 4 săptămâni, în intervalul 7 iunie – 5 iulie. Temperaturile maxime vor fi de 23-26 grade Celsius, în zonele mai joase și abia după jumătatea lunii iunie mai cresc la valori de 28-29 grade. Primele zile ale lunii iulie aduc o ușoară încălzire, până la 30-31 de grade Celsius.
Săptămâna 7-13 iunie
Valorile termice se vor situa ușor sub cele specifice acestei perioade, în cea mai mare parte a țării. Regimul pluviometric va fi excedentar în regiunile sud-vestice, în zona Carpaților Meridionali, dar și în zona Dobrogei, iar în vestul, nord-vestul și în centrul teritoriului va fi deficitar. În rest, cantitățile de precipitații vor fi apropiate de cele normale pentru acest interval
Săptămâna 14-20 iunie
Temperatura medie a aerului va avea valori ușor mai coborâte decât cele normale pentru această săptămână, pe întreg teritoriul României.
Cantitățile de precipitații vor fi excedentare în regiunile sudice și sud-estice, iar în rest vor fi apropiate de cele normale pentru această perioadă
Săptămâna 21-27 iunie
Temperaturile medii ale aerului vor fi ușor mai coborâte decât cele normale pentru această săptămână, pe întreg teritoriul României. Regimul pluviometric estimat pentru această perioadă, va fi local excedentar în jumătatea nordică a țării, iar în rest va fi apropiat de cel normal pentru acest interval.
Săptămâna 28 iunie – 5 iulie
Mediile valorilor termice vor fi ușor mai coborâte decât cele specifice acestei perioade, în regiunile sud-estice, iar în rest vor fi apropiate de cele normale pentru acest interval. Regimul pluviometric va fi apropiat de cel normal pentru acest interval, la nivelul întregii țări.
