l nu a mai putut ajunge la evenimentul de la București ca urmare a evoluțiilor recente legate de conflict. Imaginile cu soldații ucraineni decapitați de către ruși și urgențele legate de grăbirea livrărilor de armament pentru pregătirea contraofensivei așteptate a ucrainenilor i-au aglomerat foarte mult agenda.
Teritoriile ocupate temporar trebuie să revină în Ucraina
Kuleba a avut însă o intervenție online de 15 minute în cadrul conferinței. I-a mulțumit ministrului de externe român, Bogdan Aurescu, pentru organizarea evenimentului de la București. El a arătat că, după anexarea din 2014, rușii au transformat Crimeea într-o uriașă bază militară. Dar a reafirmat că toate teritoriile ocupate temporar trebuie să revină în Ucraina. Platforma Internațională Crimeea aduce laolaltă țările pașnice, unite de principiile Cartei ONU și de convingerea că Crimeea este Ucraina și că trebuie să revină complet în componența Ucrainei.
Dacă mulți dintre noi ne gândeam că secolul XXI va fi unul al cooperării și schimburilor comerciale, Rusia a acționat în mod contrar, revenind la o abordare colonială de secol XIX a cuceririlor de teritorii, a mai spus ministrul de externe ucrainean. Acum Rusia a adus vremuri întunecate și ireale în Europa care sângerează ca urmare a unei răni adânci. Kuleba a citat însă ideea că „vremurile grele aduc în față oameni de bună factură”, lăudând curajul și tăria celor care vin ajutorul Ucrainei.
Rusia a acționat în mod contrar
Originile agresiunii rusești asupra integrității teritoriale a Ucrainei datează din 2003 și privesc insula Tuzla aflată între Marea Neagră și Marea Azov. Rusia a acționat agresiv de fiecare dată când a simțit că occidentul nu este sigur pe el. Ministrul și-a exprimat încrederea că la Summit-ul NATO de la Vilnius din luna iulie va fi stabilit un plan privind accederea Ucrainei în NATO. Temerile că Rusia ar fi deranjată de acest lucru ar trebui înlăturate întrucât teama nu poate servi drept strategie. Iar amenințarea asupra unei țări din partea Rusiei este o amenințare asupra tuturor. Rachetele trase de ruși au amenințat securitatea Moldovei, României și Poloniei. Atacurile asupra infrastructurii energetice ucrainene au produs căderi de curent în Moldova. Multe milioane de oameni au trebuit să plece de la casele lor. Ministrul le-a mulțumit încă o dată guvernului și oamenilor din România pentru susținerea Ucrainei și solidaritatea arătată față de ucraineni.
Ținta: destabilizarea Moldovei
Crimeea ocupată de ruși e o amenințare pentru toată lumea, a afirmat Kuleba, adăugând că Moscova folosește toate instrumentele disponibile pentru a destabiliza Moldova. Astfel că victoria Ucrainei va fi o victorie a tuturor. Cu cât este o prezență militară mai slabă a Rusiei în Marea Neagră, cu atât zona este mai sigură.
În 13 aprilie este aniversată trecerea unui an de la scufundarea crucișătorului Moscova, nava amiral a flotei rusești din Marea Neagră. Totodată, ziua de azi marchează împlinirea a nouă ani de la prima vărsare de sânge făcută de trupele ruse infiltrate în Donbas în 2014. Lângă orașul Sloviansk, rușii au atacat militari ucraineni ucigând un căpitan în vârstă de 41 de ani. La acel moment, trupele ucrainene aveau ordinul de a evita deschiderea focului la agresiuni rusești întrucât încă se considera că războiul poate fi evitat. Dar realitatea a demonstrat că nu ai altă soluție decât să ripostezi. Cu toții vrem pace, dar o reală pace presupune restabilirea granițelor recunoscute oficial ale Ucrainei și lume guvernată de legislația internațională, nu pe forța militară, a mai afirmat ministrul, accentuând că pentru asta luptă și că acesta este și scopul conferinței: nu doar să câștigăm un război, ci o reală pace durabilă.
În cazul în care Rusia păstrează Crimeea, după ce Moscova se va reface, o va folosi drept bază de lansare a unor noi atacuri asupra Ucrainei și pentru a menține întregul control asupra Mării Negre. Kuleba a afirmat că ucrainenii nu vor lăsa să se întâmple acest lucru și vor elibera fiecare palmă de pământ a teritoriului național și fiecare cetățean aflat sub ocupație. De aceea, își dorește o demilitarizare a Mării Negre pentru ca nimeni să nu se mai teamă de navele de război rusești. În final ministrul i-a promis lui Bogdan Aurescu o vizită la București.
Am remarcat modul familiar de comunicare între miniștrii ucraineni și cei români, la persoana a doua singular și menționând numele mic, lucru care arată stabilirea unei relații personale foarte bune.
Organizatorii au precizat că:
Ministerul Afacerilor Externe al României, Ministerul Apărării Naționale al României, împreună cu Ministerul Afacerilor Externe al Ucrainei și Ministerul Apărării al Ucrainei, în parteneriat cu Centrul pentru Strategii de Apărare al Ucrainei, co-organizează, la 13 aprilie 2023, la București, prima Conferință privind Securitatea regiunii Mării Negre sub egida Platformei Internaționale Crimeea. Platforma Internațională Crimeea reprezintă o inițiativă a Ucrainei lansată la Kiev la 23 august 2021, menită să consolideze politica de nerecunoaștere a anexării ilegale a peninsulei Crimeea. Tot astăzi este organizată Trilaterala România – Ucraina – Republica Moldova pe teme de securitate.
Evenimentul este organizat la București
Evenimentul este organizat la București ca urmare a solicitării de sprijin din partea Ucrainei, care nu a putut găzdui conferința, din motive de securitate, pe teritoriul său, fiind o altă dovadă de solidaritate pe care România o arată față de Ucraina.
Obiectivele evenimentului cuprind, printre altele, dezbaterea lecțiilor învățate în urma invaziei neprovocate pe scară largă a Federației Ruse în Ucraina pentru lumea democratică și impactul multidimensional al acesteia, pornind de la analiza situației actuale din regiunile Mării Negre și Mării Azov. De asemenea, evenimentul urmărește identificarea de soluții cu privire la blocarea libertății de navigație de către Rusia în Marea Neagră, precum și de modalități privind intensificarea cooperării practice în domeniul apărării dintre statele riverane Mării Negre ca răspuns la războiul de agresiune al Rusiei. Participanții vor analiza, pe lângă impactul multidimensional al războiului pe scară largă al Rusiei împotriva Ucrainei asupra situației de securitate din regiunile Mării Negre și Mării Azov și nu numai, și despre o posibilă strategie de răspuns la provocări și amenințări, precum și despre viitorul securității în regiune.
La reuniune participă fizic delegații străine din peste 20 de state și organizații internaționale, la nivel de ministru, secretar de stat sau alți înalți oficiali (precum Ucraina, Republica Moldova, Germania, Franța, Lituania, Letonia, Slovenia, Slovacia, Republica Cehă, Bulgaria, Ungaria, Turcia, Luxemburg, Finlanda, Olanda, Muntenegru, R. Macedonia de Nord, Georgia, NATO (secretarul general adjunct),
Consiliul Europei (secretarul general), Organizaţiei pentru Democraţie şi Dezvoltare Economică – GUAM (secretarul general)). De asemenea, miniștri de externe și reprezentanți de înalt nivel din alte 6 țări și organizații internaționale vor interveni online (Suedia, Grecia, Spania, Japonia, Guatemala, Organizația pentru Securitate și Cooperare în Europa – OSCE (secretarul general)). O serie de delegații străine vor fi reprezentate prin ambasadele lor de la București.
