Cineaștii cer sprijinul lui Iohannis în relansarea activităţii sectorului cinematografic

DE Adelina Sahlean | Actualizat: 13.05.2020 - 14:48

Aproximativ 300 de asociaţii din domeniul cinematografic şi companii de producţie, dar şi regizori, între care Radu Jude, Cătălin Mitulescu, Cristi Puiu şi Tudor Giurgiu, solicită sprijinul preşedintelui Klaus Iohannis în relansarea activităţii sectorului cinematografic.

SHARE

„În această perioadă de cumpănă pe care o parcurgem, cineaştii români doresc să participe la programul de reconstrucţie a României pe care l-aţi lansat şi să îşi reia activitatea cât mai curând, în condiţii de siguranţă şi protecţie, dar au nevoie de sprijin pentru aceasta atât logistic cât şi financiar”, este subliniat într-o scrisoare remisă miercuri.

Cinematografia este unul dintre domeniile cele mai afectate de situaţia actuală, aflându-se într-o situaţie similară cu domeniul HoReCa - nu poate produce şi nu îşi poate vinde produsele.

Cineaștii arată în scrisoare că urmând exemplul colegilor de breaslă din Franţa care au lansat către preşedintele Emmanuel Macron apelul de instituire a Stării de Urgenţă Culturală.

Scrisoare este semnată de aproximativ 20 de asociaţii din domeniu, între care Uniunea Cineaştilor din România, Asociaţia Noului Cinema Românesc, Asociaţia Română a Femeilor din Cinema, Asociaţia Profesioniştilor Din Noile Media şi Industriile Creative, Asociaţia Documentor, alături de 35 dintre cei mai apreciaţi regizori români cum sunt Anca Damian, Adina Pintilie, Stere Gulea, Cristi Puiu, Radu Jude, Alexandru Solomon, Bogdan Mureşanu, Adrian Sitaru, Cătălin Mitulescu, Alex Nanau şi de 230 de companii de producţie şi servicii cinematografice propun Guvernului României un set de măsuri economice rapide şi uşor de implementat care să permită relansarea imediată a sectorului cinematografic.

În document este remarcat faptul că, în proiectul de reconstrucţie şi relansare economică a României, preşedintele Iohannis vorbeşte despre importanţa produselor româneşti de calitate şi despre creşterea investiţiilor publice în infrastructura economică.

„Avem nevoie la acest moment să lansăm o Stare de Urgenţă Culturală, cum bine spune Isabelle Adjani într-o scrisoare adresată preşedintelui Macron, avem nevoie să putem produce conţinut naţional şi european pentru a menţine vii cultura, identitatea şi industria cinematografică româneşti”.

Domeniul cinematografic este nu doar un domeniu cultural, ci şi o ramură economică care nu poate produce şi care nu poate vinde în perioada actuală şi nici în viitorul apropiat. „Lipsa cronică de date în administraţia românească face ca, încă o dată, să nu putem dimensiona şi aprecia impactul crizei în care ne aflăm la justa amploare şi nici să putem poziţiona sectorul cinematografic corect în peisaj”.

Ce solicită semnatarii

Măsuri solicitate:

1. Schema de ajutor de stat privind sprijinirea industriei cinematografice

Implementată mult mai târziu decât în majoritatea țărilor europene, schema de ajutor de stat pentru cinematografie (cash rebate) a reprezentat în scurta sa perioadă de funcționare cel mai important catalizator pentru funcționarea mecanismului complex al producției cinematografice, cu un rol crucial în ridicarea nivelului de competitivitate al sectorului atât regional, cât și internațional.

Repornirea imediată a schemei de ajutor de stat va asigura nu numai funcționarea unui mare număr de companii românești și ocuparea forței de muncă din domeniu, dar și un foarte important semnal de normalitate și mai ales de încredere atât față de partenerii externi, cât și față de breaslă.

Având în vedere că acest extrem de util instrument este practic blocat din luna noiembrie 2019 (inițial, argumentat de epuizarea fondurilor, apoi prin procedura de preluare și implementare în cadrul MEEMA prin art.XXVII din OG1/2020), iar semnalele de repornire ale acesteia fiind încă foarte firave, vă solicităm de urgență următoarele:

- asigurarea continuității funcționării schemei de ajutor de stat, conform normelor și regulamentului în vigoare, inclusiv pentru proiectele depuse către finalul anului 2019 și a căror analiză nu a fost finalizată;

- rambursarea până la 15 iunie 2020 a cheltuielilor făcute în cadrul schemei și pentru care au fost depuse cererile de plată și auditul aferent;

- alocarea de urgență a bugetului de 50 milioane euro pentru 2020 și lansarea apelului de proiecte pentru 2020 până cel târziu la data de 15 iunie.

- revizuirea normelor de aplicare ale schemei de ajutor de stat numai prin consultare directă cu beneficiarii, pe baza disfuncționalităților remarcate pe parcursul aplicării acesteia, și digitalizarea procesului de analiză și raportare al schemei;

- adoptarea de urgență a HG pentru prelungirea Schemei de ajutor de stat pentru industria cinematografică pentru o perioadă de trei ani cu alocarea bugetului anual de 50 de milioane euro cu posibilitatea suplimentării bugetului alocat în funcție de rezultate.

2. Fond de sprijin pentru acoperirea cheltuielilor aferente măsurilor de protecție pentru filmări

Pentru a putea funcționa în perioada următoare în condițiile extrem de specifice ale domeniului, este necesară elaborarea unui manual general de bune practici în ceea ce privește protecția echipelor de filmare, pe baza materialelor deja existente în alte state, în cooperare cu breasla și cu consultarea specialiștilor din cadrul Institutului de Sănătate Publică (avem în lucru un asemenea produs, pe care îl putem propune spre adoptare în cursul săptămânii viitoare)

Alocarea unui Fond de protecție și prevenție din bugetul de stat sau din fondurile europene alocate României pentru combaterea efectelor pandemiei, gestionat de către Centrul Național al Cinematografiei, având în vedere că implementarea măsurilor de prevenție este foarte costisitoare (un calcul sumar realizat pentru un film cu o echipă de apx 50 persoane, cu 30 de zile de filmare, la prețurile actuale ale pieței locale pentru echipamente și materiale, se ridică la peste 250.000 lei).

Acest fond va fi destinat în principal producțiilor românești sau cu participare românească, care se filmează în România, și se va acorda pe baza cererilor producătorilor însoțite de programul de filmare, lista locațiilor și devizul de cheltuieli aferente măsurilor de protecție, elaborat în conformitate cu manualul de bune practici menționat mai sus.

Pe baza informațiilor avute la acest moment, estimăm că o alocare de 5.000.000 lei pentru acest Fond de protecție și prevenție ar acoperi necesarul pentru producțiile acestui an. 

Pentru atragerea producțiilor străine în România, având în vedere că nici o societate de asigurări din lume nu asigură în acest moment producțiile cinematografice față de apariția unui caz de îmbolnăvire în echipă, ceea ce presupune oprirea filmărilor pentru 14 zile și generează considerabile costurile suplimentare de producție, propunem de asemenea crearea unui Fond de asigurare de rezervă, gestionat de către MEEMA, în cadrul departamentului care se ocupă de schema de ajutor de stat, care să fie gestionat în cooperare cu un operator de asigurări de evenimente și filmări internaționale (vă putem pune în legătură cu societăți de asigurări internaționale care operează și în România și care au în portofoliu produse de asigurare specifice sectorului)

Acest fond ar trebui să fie disponibil pentru proiecte românești și pentru proiecte străine care se filmeză în România ca Fond de asigurare de rezervă, iar producțiile vor trebui să se înscrie pentru eventuala accesare a acestuia, cu elementele obișnuite solicitate de către asigurători, cât și cu asumarea implementării măsurilor de protecție din Manualul de bune practici și cu plata unei taxe de procesare a cererii.

Estimăm că dimensiunea unui asemenea fond ar trebui să se situeze în jurul valorii de 10.000.000 lei și sperăm că nu va fi necesară deblocarea acestuia pentru nici o producție desfășurată în România.

Crearea unui astfel de produs ar fi o inițiativă unică și ar situa România în prim-plan pentru marile producții internaționale, desigur, în tandem cu schema de ajutor de stat pentru cinematografie.

3. Contribuția marilor furnizorii de servicii video la cerere și a platformelor de partajare a materialelor video la Fondul Cinematografic

Furnizorii de servicii video la cerere (VoD) și platformele de partajare a materialelor video au nevoie de conținut cu atât mai mult în contextul noilor reglementări europene ce presupun o obligație de minim 30% conținut european și național, acest conținut trebuie produs și este vital să putem genera acest conținut național, să putem produce filme în continuare și asigurăm prezența produselor locale în mediul on-line, dar în același timp considerăm că cei care sunt beneficiarii acestui conținut trebuie să contribuie la generarea lui, așa cum se întâmplă în întreaga Europă și cum, de altfel, este construit întreg sistemul de finanțare din Fondul Cinematografic.

În acest sens, propunem ca furnizorii de servicii video la cerere și platformele de partajare a materialelor video care obțin venituri din România și nu au sediul în România să contribuie cu o cotă de minim 2% din veniturile din România la Fondul Cinematografic sau prin contribuție directă la finanțarea produselor locale susținute și de CNC, până la concurența cotei de 2%, această măsură fiind în consonanță și cu Directiva Europeană 1808/2018. Accentuăm faptul că operatorii care activează în România și asigură dezvoltarea rețelelor de distribuție on-line locale și regionale, nu vor avea această obligație. (avem în pregătire o formulare a propunerii legislative pe care v-o putem pune la dispoziție)

De asemenea, în special în această perioadă, o importantă sursă de venit pentru artiștii interpreți, compozitori, regizori, scenariști etc. o constituie drepturile conexe, colectate de către organismele de gestiune colectivă și, în relație cu creșterea consumului de conținut on-line, este imperativ necesară revizuirea legii drepturilor de autor și elaborarea instrumentelor legislative care să permită colectarea imediată a drepturilor conexe ale artiștilor din difuzările on-line/streaming.

Atât pentru implementarea acestor instrumente, cât și pentru atragerea producțiilor marilor operatori de streaming în România, considerăm că este esențială crearea unui Departament/Comisie de film care ar putea funcționa cu buget separat alocat din bugetul de stat fie în cadrul Centrului Național al Cinematografiei, fie în cadrul MEEMA – Serviciul Marketing și Relații Europene sau chiar în parteneriat între cele două instituții, și care să lanseze imediat întâlniri și discuții cu cei mai importanți operatori din domeniu (Netflix, HBO, Amazon etc.) pentru dezvoltarea și buna desfășurare a relațiilor atât în zona producției de conținut original local, cât și în zona prestărilor de servicii și nu în ultimul rând a consumului acestor servicii în România.  Coordonarea acestui Departament/ Comisie de film de către un profesionist român cu expertiză în domeniul cinematografic la nivelul relațiilor internaționale, atât din punct de vedere diplomatic, cât și economic, este imperativ necesară.

Digitalizarea și colectarea de date

Nu în ultimul rând, procesul de modernizare și digitalizare a administrației, care reprezintă o prioritate pentru întreaga economie românescă, are o importanță deosebită în domeniul nostru în care lucrurile se petrec încă într-un sistem dintr-o cu totul altă epocă. Având în vedere modul de funcționare a sectorului, relațiile internaționale implicate, aplicațiile și raportările aferente proiectelor cinematografice, este esențială componenta majoritar digitală de funcționare la nivel de relații ale breslei cu administrația, respectiv cu instituții cum sunt: ANAF, ONRC, ITM, Direcții locale de taxe și impozite, CNC, MEEMA etc.

Această relaționare digitală va ajuta nu doar la flexibilizarea relațiilor, ci și la capacitatea de a stoca date și a avea dimensiunea sectorului cinematografic și al actanților locali din toate sub-sectoarele acestuia, a nevoilor și a contribuțiilor acestora la economia națională.

Semnatarii scrisorii arată că în baza datelor Institutului Naţional de Statistică, în anul 2017, 23.653 de întreprinderi din sectorul Hoteluri şi Restaurante generau o cifră de afaceri de aproximativ 11 miliarde de lei, în timp ce 7.253 din domeniul „Spectacole, activităţi culturale şi recreative şi Producţie, post-producţie, distribuţie şi exploatare cinematografică” generau o cifră de afaceri de aproximativ 8 miliarde de lei.

„Rezultă de aici că operatorii din acest sector sunt de aproape 2,4 ori mai productivi decât cei din industria HoReCa (dacă ne referim strict la domeniul cinematografic indicele acesta devine de 1,6, dar tot este evident un sector mult mai productiv)”.

Un sondaj minimal realizat în sector pe un eşantion de 180 de întreprinderi din domeniu arată că peste 60% dintre respondenţi consideră că activitatea lor va scădea cu peste 50% în perioada următoare, peste 85% consideră ca va fi nevoie de o perioadă cuprinsă între 1 şi 3 ani pentru revenirea la nivelul actual, iar peste 65% consideră că sprijinul cel mai important pentru sector sunt schemele de ajutor de stat şi finanţările nerambursabile pentru perioada actuală şi perioada imediat următoare.

 

 

Comentarii

Alege abonamentul care ți se potrivește

Print

  • Revista tipărită
  • Acces parțial online
  • Newsletter
Abonează-te

Digital + Print

  • Revista tipărită
  • Acces total online, inclusiv arhivă
  • Newsletter
Abonează-te

Digital

  • Acces total online, inclusiv arhivă
  • Newsletter
  •  
Abonează-te

© 2021 NEWS INTERNATIONAL S.A.