Marele secret al dacilor. Câte soții puteau avea strămoșii noștri? Societatea geto-dacă era, asemenea majorității celor antice, una patriarhală. De aceea, bărbații puteau să aibe adevărate haremuri, femeile având rolul de a „produce” urmași și de a se îngrij de treburile gospodăriei.
Marele secret al dacilor. Câte soții puteau avea strămoșii noștri? Cine se bucura de acest drept?
Un amănunt ce nu a fost prea des ori prea mult dezvăluit despre viața strămoșilor noștri este cel al poligamiei, bărbații putând deține adevărate haremuri.
Conform mărturiilor lăsate de autorii antici, geto-dacii aveau chiar și până la 30 de soții, pe care le cumpărau de la familiile lor.
Acestea erau egale în drepturi și obligații între ele, dar aveau un statut inferior în cadrul familiei, apropiat celui de servitor.
Autorii antici mai precizează că numeroasele soții erau folosite mai ales pentru a face câț mai mulți copii, de preferință băieți, existând credință că în acest fel cresc șansele dăinuirii în timp a neamului.
Citește și: Misterul statuilor de nobili daci de la Roma. De ce bustul lui Decebal se află la Vatican?
Dacii au fost poligami încă in secolul al IV-lea î.Hr., susțin istoricii. Spre deosebire de alte popoare antice, în societatea dacă nu existau soții secundare sau principale, ci toate aveau aceleași drepturi și obligații.
Unul dintre primii scriitori antici care au descris viața de cuplu a tracilor în general, inclusiv a geto-dacilor, a fost Heraclit din Pont.
„Fiecare se căsătorește cu trei sau patru femei. Sunt unii care au treizeci de soții. Au legături trupești cu numeroase femei și se unesc cu ele pe rând”, scria acesta.
Femeile erau cumpărate de la familiile lor
Cam în aceeași perioadă, Menandru, un autor de comedii de origine dacă, scria o piesă în care unul dintre personaje vorbea exact despre obiceiul poligamiei la poporul său.
„Aşa suntem noi, tracii toţi, şi mai ales geţii – mă mândresc că mă trag din neamul acestora din urmă – nu suntem din cale afară de cumpătaţi… Nici unul dintre noi nu ia o singură femeie, ci zece, unsprezece sau douăsprezece, şi unii chiar mai multe.
Când se întâmplă să moară cineva care n-a avut decât patru sau cinci neveste, cei din partea locului spun despre el: bietul de el n-a fost însurat, n-a cunoscut iubirea”, rostea personajul lui Menandru, potrivit moldovenii.org.
Soțiile dacilor aveau un statut inferior în cadrul familiei - Foto: 7-zile.com - cu rol ilustrativ
De asemenea, marele istoric grec Herodot scria despre obiceiurile tracilor într-una dintre lucrările sale, „Istorii”, că „nevestele şi le cumpără cu bani grei de la părinţi”.
Preţul dat pentru o fată depindea în mare măsură de frumuseţea şi curăţenia ei.
Citește și: Cum s-a îndrăgostit împăratul Traian de sora regelui Decebal? Episodul, relatat de un istoric roman
„Fetele de măritat nu sunt date bărbaţilor de către părinţi, ci în mod public sunt cumpărate spre a fi luate în căsătorie sau vândute (cu zestre). Se face într-un fel sau altul, după cât sunt de frumoase şi de cinstite.
Cele cinstite şi frumoase au un preţ bun. Pentru celelalte se caută cu bani cineva care să le ia de soţie”, scria și istoricul latin Pomponius Mela, în lucrarea „Descrierea pământului”.
Dar se pare că nu toate fetele erau cumpărate cu bani grei. Pentru cele care nu erau prea înzestrate cu o frumusețe pe placul cumpărătorului, procedura era tocmai inversă: bărbaţii erau plătiţi cu zestrea fetei, ca să le ia de nevastă.
După căsătorie, femeia era parte integrantă a familiei. Avea însă un rang inferior în cadrul acesteia, spun autorii antici, dormea pe jos și făcea treburile cele mai grele în gospodărie.
Nobilii daci puteau avea și 30 de soții
„Femeia spală și servește pe bărbatul cu care a trăit. Cele mai multe, după împreunare, se culcă pe pământ”, mai precizează Heraclit din Pont.
Situația grea a femeii în lumea tracă este descrisă și de istoricul roman din secolul I î.Hr, Trogus Pompeius, dar și de poetul Ovidius (43 î.Hr - 17 d.Hr), care i-a cunoscut bine pe geți în timpul exilului său tomitan.
Nobilii daci - tarabostes - erau singurii care puteau avea mai multe soții - Foto: identitatea.ro - cu rol ilustrativ
„Despre condiția socială a femeii ne vorbește și marele filosof Platon, care, referindu-se la traci, ne spune că ei, ca și multe alte neamuri, – pun femeile să lucreze pământul, să pască vacile și oile și să slujească fără a se deosebi întru nimic de sclavi”, nota și arheologul Ion Horațiu Crișan în lucrarea “Spiritualitatea la geto-daci”, conform identitatea.ro.
Cu toate acestea, există opinii conform cărora, la triburile nordice ale dacilor, femeia - asemenea czului triburilor germanice - se bucura de un respect aparte, fiind asimilată zeiței-mamă.
Specialiștii fac totuși o distincție, spunând că poligamia era caracteristică doar nobililor daci, oamenii de rând fiind monogami.
Citește și: Cine a fost strănepotul lui Decebal care a ajuns împărat roman? A vrut să creeze Imperiul Dacic
„Regii și vârfurile aristocratice vor fi avut mai multe soții, obicei întâlnit și la alte popoare. Masa geto-dacilor a practicat monogamia dintotdeauna. Din textul lui Horațiu rezultă că, la ei, familia era patriarhală și monogamă, iar descendenții erau tratați unilateral prin tată”, mai explica Horațiu Crișan.
Acești tarabostes - sau pileati, cum îi denumeau romanii pe aristocrații daci - căutau mai multe soții pentru a-și asigura continuitatea și dăinuirea, lucruri mult mai importante decât pentru oamenii de rând, cărora romanii le spuneau comati.
Totodată, istoricii susțin că, de fapt, trecerea la monogamie a majorității geto-dacilor ar fi avut loc după o convertire religioasă și morală petrecută în perioada lui Burebista (82 î.Hr. - 44 î.Hr.).
Ea ar fi fost orchestrată de marele preot Deceneu, cel care ar fi ordonat, de altfel, și arderea viilor pentru a stârpi pasiunea dacilor pentru vin.
„Este foarte probabil ca poligamia să fi fost abandonată fără să putem preciza când anume. Poate printre reformele pe multiplele planuri initiate și realizate de marele rege Burebista să se fi înscris și interzicerea vechii practice a poligamiei”, mai preciza Crișan în lucrarea menționată.
Citește și: Cine a fost împăratul roman care lupta ca gladiator? Personajul real a inspirat filmul „Gladiatorul”
