Proiectul stabilește cadrul legal, pentru asigurarea managementului integrat al situaţiilor de criză și definește structura și principiile de funcționare ale acestuia. După adoptarea de către Guvern, ca titular al inițiativei legislative, proiectul va ajunge în Parlament, pentru dezbateri și vot.
Tot MApN a publicat luni și proiectul noii legi a apărării naționale.
Noile prevederi legale au atras atenția celor interesați de la Chișinău, de pildă a jurnaliștilor de la postul public de radio din Republica Moldova.
La întrebarea dacă noul cadru legislativ creează baza unui ajutor fratern, acordat statalității dintre Prut și Nistru, în cazul unei surprize strategice, răspunsul onest este că a fost clarificată și întărită ipoteza în care, în situația unei invazii dinspre Est, autoritățile de la Chișinău ar putea solicita sprijinul României, pentru menținerea independenței, integrității teritoriale și suveranității Republicii Moldova - erntitate democratică europeană, pe teritoriul căreia trăiesc numeroși cetățeni români.
În acest sens, legislația națională a fost aliniată la standardele și obligațiile internaționale asumate de România, inclusiv în cadrul NATO și al Uniunii Europene.
Legea este prezentată ca un pas important în direcția îndeplinirii acestor angajamente. Astfel va fi asigurat un răspuns rapid și eficace în situații de criză, care să minimizeze impactul asupra populației și să restabilească cât mai repede posibil condițiile de normalitate.
Pe cale de consecință, pur ipotetic, în cazul unei agresiuni militare răsăritene asupra Republicii Moldova, numai ca urmare a unei solicitări exprese a autorităților legale, de la conducerea statalității dintre Prut și Nistru, vor fi informate imediat autoritățile naționale de decizie, incluzând Parlamentul, Președintele României, Consiliul Suprem de Apărare a Ţării și Guvernul României.
În urma deciziilor succesive - previzibile din perspectiva faptului că președintele Klaus Werner Iohannis a declarat public că România nu va lăsa singură Republica Moldova în fața stihiei răsăritene - nu doar România, ci și Statele Unite ale Americii vor fi direct interesate ca societatea europeană din actuala entitate statală moldoveană să rămână liberă - de ipotetica ocupație militară imperială rusă.
De altfel, exercițiile militare tripartite periodice, cu participarea unor subunități distincte, moldovene, americane și române au devenit evenimente firești pentru opinia publică din Republica Moldova, iar unele brigăzi din România - cum preciza șeful Statului Major al Apărării României, generalul Gheorghiță Vlad - sunt deja înfrățite cu unități similare din Armata Națională a Republicii Moldova.
În mod firesc, la momentul ipotetic respectiv, ambasadorul României la NATO va informa Consiliul Nord-Atlantic despre opțiunea României, după cum și Uniunea Europeană va fi informată prompt - la nivelurile adecvate.
Rândurile de mai sus reflectă obligațiile legale și morale ale dezirabililor bărbați de stat, care răspund acum de destinul României și al românilor - aceia cărora le mai pasă de sorta țării noastre, in integrum. .
Chiar dacă nu este membră a NATO, Republica Moldova va beneficia firesc atât de umbrela transatlantică - prin implicarea inevitabilă a României și implicarea firească a SUA, în apărarea identității aparte, democrate a Republicii Moldova, a dreptului acesteia de a nu mai fi sub amenințarea și tutela Moscovei - cât și de sprijinul complex al Uniunii Europene.
Tot mai posibila trimitere a unor instructori militari aliați în arealul vestic al Ucrainei, va genera Federației Ruse o nouă preocupare, cel mai probabil va distrage atenția trupelor ruse, de la marșul visat dinspre Odesa spre Transnistria.
Enunțurile de mai sus sunt justificate din perspectiva unui stat de drept, cum vrea să fie România democrată. DURA LEX SED LEX.
