Impactul eficienței energetice asupra economiei și mediului

DE Melania Amuza | Actualizat: 29.11.2019 - 14:57

Eficiența energetică este, simplu spus, un set de acțiuni care duc la scăderea consumului de energie.

SHARE

În contextul încălzirii globale, statele pun din ce în ce mai mult efort, individual sau în mod concertat, în cadrul diverselor organisme internaționale, pentru reducererea consumului de energie electrică, termică sau de gaze naturale. 

Un astfel de organism internațional este Agenția Internațională pentru Energie (IEA/AIE). AIE este o agenție autonomă care a fost înființată în noiembrie 1974. Are 29 de state membre din UE și din întreaga lume (România nefiind printre ele). 

Conform statutului său, mandatul său principal este dublu: să promoveze securitatea energetică în rândul țărilor sale membre prin răspunsul colectiv la perturbările fizice ale aprovizionării cu petrol și să furnizeze cercetări și analize autoritare despre modalitățile de a asigura energie fiabilă, accesibilă și curată pentru țările sale membre și nu numai. 

AIE derulează un program cuprinzător de cooperare energetică între țările sale membre, care sunt obligate în orice moment să dețină stocuri de petrol echivalente cu 90 de zile din importurile sale nete.

AIE consideră că rolul eficienței energetice este esențial în orice scenariu al tranziției energetice globale. 

Într-o lume care se luptă să-și găsească calea între abordările convenționale și cele neconvenționale ale energiei, AIE consideră eficiența energetică ca fiind cea mai disponibilă, sigură și accesibilă resursă. 

Deși nu este un membru al AIE, România are toate motivele să găsească ancore politice valoroase în această tendință globală durabilă și auto-sustenabilă.

Conform AIE, intensitatea energetică globală continuă să scadă, deoarece lumea a continuat să genereze mai multă valoare dintr-un KWh. 

Această înseamnă că lumea este capabilă să producă mai mult PIB pe unitatea de energie consumată. 

Deși nivelul actual al câștigurilor de eficiență trebuie să fie susținut de măsuri politice pentru a menține tendința favorabilă, datele arată că menținerea și implementarea consecventă a politicilor de eficiență energetică dau într-adevăr rezultate în statele membre AIE. 

Există un potențial considerabil pentru a obține economii de energie suplimentare prin stabilirea sau consolidarea standardelor de politică energetică a statelor.

În România, printre vectorii principali ai eficienței energetice se situează eficiența energetică pe vectorul rezidențial și cel industrial. Principalele caracteristici ale fiecăruia sunt prezentate succint mai jos.

Eficiența rezidențială are un grad semnificativ de dependență de politica energetică a statului. Acesta este un motor care se bazează în principal pe consumul de gaz, deoarece are foarte multe de-a face cu termoficarea și optimizarea clădirilor. În România, ar fi foarte puternic activată de acțiunile municipalităților și ale altor părți interesate publice care pot iniția și implementa astfel de măsuri, însoțite de accesul la finanțele UE și de la alți finanțatori instituționali sau privați.

Câștigul de energie electrică pentru segmentul rezidențial este o altă parte importantă a vectorului rezidențial, care poate fi activat și pus în funcțiune numai prin reglementări corespunzătoare. 

ANRE ar putea permite mecanicii acestui vector să între în joc prin legiferarea generării distribuite de către jucătorii rezidențiali mai proactiv și mai realist (ex. tarifele, contorizarea inteligentă). 

Companiile de servicii și furnizorii de servicii (în calitate de Companii de servicii energetice - ESCO) au, de asemenea, un rol important în construirea și îmbunătățirea câștigurilor de eficiență rezidențială, prin crearea și creșterea unei piețe pentru servicii „smart home”.

Un astfel de set de acțiuni articulate ale părților interesate și ale autorității de reglementare ar fi foarte potrivit pentru modelul românesc și poate facilita gestionarea cererii maxime de gaze din import și, prin urmare, poate îmbunătăți securitatea energetică pe termen scurt. 

Conform IEA, acest set de strategii s-a dovedit de succes în Marea Britanie și Germania, în mod tradițional pe piețele cu consum intensiv de gaz.

Vectorul de eficiență industrială are un grad mai mic de dependență de politică și este mult mai ancorat în peisajul economic al unei țări. El constă în implementarea de soluții tehnice și inovatoare pentru îmbunătățirea consumului de energie electrică și gaze de către operatorii industriali, în parteneriate cu ESCO-uri, împreună cu introducerea de surse regenerabile în mixul de surse. 

Acest motor este accelerat de o cerere din ce în ce mai mare de competitivitate industrială, combinat cu strategia ESCOs de a crea și construi o piață durabilă a eficienței energetice, concepută pentru operatorii industriali (soluții de iluminat industrial, cogenerare, management de energie reactivă, audit și gestionare proactivă a energiei etc.).

Rolul autorității de reglementare și al statului ar fi acela de a facilita și încuraja investițiile în astfel de soluții atât de către actorii industriali, cât și de către ESCO, prin recunoașterea și stimularea, inclusiv accesul la finanțarea UE și tratamentul fiscal favorabil.

Acest set de strategii ar fi la fel de potrivit pentru economiile industrializate și emergente, precum România, unde o creștere economică ridicată este însoțită de un consum ridicat de energie.

Deci, cum ar putea România ca stat să valorifice astfel de dovezi coerente despre modul în care eficiența energetică poate funcționa în mod benefic? Mai jos sunt trei posibile răspunsuri:

1. Măsurile de eficiență energetică menținute și coerente ar genera mai mult PIB pentru aceeași unitate energetică consumată.

După cum s-a descris mai sus, scăderea intensității energetice globale este un fapt dovedit. O mai mare includere a energiei regenerabile în mixul energetic ar contribui, de asemenea, la reducerea emisiilor de carbon, sporind efectul de complementaritate pozitivă. 

Aceste politici ar trebui să fie consecvente și să se întindă pe ciclurile de reglementare; cu toate acestea, rezultatele apar și sunt dovedite de experiența IEA.

În unele industrii cu consum energetic intensiv, cum ar fi oțelul, eficiența energetică medie s-a îmbunătățit brusc că urmare a extinderii noilor capacități de producție, în special în economiile emergente, deoarece noile facilități tind să fie mult mai eficiente decât cele vechi.

2. Eficiența energetică consolidează securitatea energetică atât pentru nevoile pe termen scurt, cât și pentru obiectivele pe termen lung.

Un mod în care eficiența energetică poate aduce beneficii securității energetice a României este prin reducerea dependenței de gaz importat și chiar prin reducerea acestor importuri. 

De asemenea, eficiența energetică reduce probabilitatea întreruperilor aprovizionării, atât în gaz, cât și în electricitate. 

Acest lucru rezultă din gestionarea mai ușoară a cererii de gaz la nivel de vârf de consum și din consolidarea securității energetice pe termen scurt în condiții meteorologice grele.

Îmbunătățirile în cererea sezonieră de gaz, în special pentru termoficare, sunt responsabile în mare măsură de reducerea severității vârfurilor de cerere. 

Securitatea energetică pe termen scurt impune ca sistemul energetic să reacționeze prompt la lipsa bruscă de aprovizionare, schimbările în condițiile pieței sau intervenția guvernului prin măsuri de urgență pentru menținerea echilibrului sistemului. 

Beneficiile pe termen lung provin și de la o predictibilitate sporită an de an în consumul de gaz, cu efecte comerciale în strategia de import și o presiune mai mică asupra menținerii rețelelor, care pot îmbunătăți stabilitatea și securitatea aprovizionării.

3. Eficiența energetică poate ajuta la crearea mai multor locuri de muncă în industria energetică.

Conform IEA, peste un milion de oameni sunt acum angajați la ESCO-uri din întreaga lume. Eficiența energetică a devenit o marfă comercializabilă în mai multe țări. 

Se preconizează că tehnologia digitală va spori capacitatea eficienței energetice de a impacta piețele de energie electrică. 

În concluzie, setul de acțiuni care constituie eficientizarea consumului de energie este unul flexibil, dinamic și modelabil, cu diverse grade de dependență de rolul reglementatorului în energie.

Este importantă însă voința politică pentru a cupla modelele de eficiență cele mai potrivite comunităților cu cele mai bune standarde de reglementare. 

În condiții de coerență și acțiuni articulate a factorilor de decizie la nivel de comunități și de state, rezultatele sunt vizibile și sustenabile, cu impact la nivel local și în bugetul național.

Comentarii

Alege abonamentul care ți se potrivește

Print

  • Revista tipărită
  • Acces parțial online
  • Newsletter
Abonează-te

Digital + Print

  • Revista tipărită
  • Acces total online, inclusiv arhivă
  • Newsletter
Abonează-te

Digital

  • Acces total online, inclusiv arhivă
  • Newsletter
  •  
Abonează-te
© 2019 NEWS INTERNATIONAL S.A.