Legumele „de țară“ se întorc în galantare

DE Octavia Constantinescu | Actualizat: 14.09.2018 - 09:10

De câte ori nu v-ați spus, intrând într-un magazin alimentar ori supermarket, „legumele astea nu au niciun gust“. Sau, trecând pe lângă un raft plin cu roșii ori ardei, nu i-ați spus, cu regret, copilului „lasă, mai așteptăm câteva luni până se coc legumele în grădină, la bunica“

SHARE

De anul trecut, așteptarea nu mai e necesară. Aproape pe toata perioada sezonului, la Lidl găsiți legume cultivate de producători locali, din soiuri autentic românești. Din respect pentru ceea ce însemna odinioară gustul legumelor autohtone. Roșii românești care nu conțin celuloză, un element care oferă legumelor o rezistență artificială, dar care le alterează gustul autentic românesc. În cadrul programului „Cultivat în România, specific românesc“, desfășurat în parteneriat cu Universitatea de Ştiinţe Agronomice şi Medicină Veterinară din Bucureşti şi Staţiunea de Cercetare-Dezvoltare Legumicolă din Buzău, în rafturile magazinelor Lidl se găsesc, de anul trecut, roşia Buzău 1600 şi ceapa roşie de Buzău. Anul acesta, programul a fost extins cu alte două produse 100% românești: ardeiul gras ARUM şi ardeiul iute Jovial. 

Cum prind roșiile gust

Unii dintre voi își amintesc truda și migala părinților și bunicilor, munca atentă de zi cu zi, atenția oferită fiecărei legume în parte, necesare pentru ca roșiile să fie zemoase și parfumate, iar ardeii să capete acel verde al câmpului. Într-o singură zicere: „să prindă gust“. Și legumicultorii pe care i-am vizitat muncesc zi-lumină pentru a obține același rezultat: „Să fii producător de legume e o muncă foarte grea, dar frumoasă. O zi din viața de fermier începe la ora 5 dimineața și se termină după 12 noaptea. În fiecare zi faci altceva, nu te plictisești niciodată. Nu există o rutină pentru că totul este sezonier, tot timpul dai de alte provocări“, ne-a povestit Florin Gheciu, producător de legume.

Acasă, la oameni

Povestea începe într-o dimineață de vară la Băleni, județul Dâmbovița, unde am fost într-o scurtă călătorie, poate, înapoi, în timp. De ce? Pentru că am putut vedea cum legumele „nu cresc în rafturi“, ci pe câmp și în solarii. 

Din Capitală, ajungi destul de repede. Nu faci mai mult de trei sferturi de oră ieșind prin Mogoșoaia. La Bujoreanca, lași, drumul spre Ploiești în dreapta și, după încă un sfert de oră ești în fața primăriei din Băleni.

E agitație mare chiar și pentru o zi de marți, pentru că suntem în plină campanie agricolă. Reclama unui magazin care oferă piese de schimb pentru mașini agricole ne confirmă că suntem unde trebuie. La o primă vedere pare un areal de câmpie ca oricare altul. Este unul, însă, foarte scump. Un hectar de teren ajunge să coste și 20.000 de euro, de zece ori mai mult decât ar fi prețurile zonei. De ce? Concurența între legumicultori și nevoia acestora de a se extinde este atât de mare încât nimeni nu mai vrea să vândă pământ.

La început comerciant, apoi fermier

Un astfel de fermier este Bogdan Ovesia. Alături de alți opt producători, deține un depozit unde legumele proaspăt culese sunt sortate, ambalate, încărcate în camioane și transportate spre cele patru platforme ale Lidl din toată țara. Toți producătorii sunt din satele din jur. La fel ca oamenii angajați să lucreze la depozit sau pe câmp. Bogdan Ovesia a fost, la început, comerciant. Ulterior și-a dat seama că micul comerț cu legume nu este o ocupație de cursă lungă și că producția reprezintă viitorul. 

„Am început cu un hectar. În timp, am făcut solarii, ne-am mărit domeniul în care cultivăm cu câte 10-20 hectare pe an, ajungând la 140 hectare cu legume în câmp deschis și 3 hectare cu solarii. Avem terenuri pe care le cultivăm de două ori pe an: în cultura de primăvară mizăm pe legume care se fac foarte repede, pentru a ne rămâne timp și pentru o a doua cultură de rădăcinoase din care putem vinde până în luna mai a anului viitor“, explică Bogdan Ovesia.  Depozitul a fost construit și din fonduri europene, în urmă cu 8 ani. 

Piața de care era nevoie

Cu sinceritate, Bogdan Ovesia ne povestește că, până de curând, cultivau legume din semințe românești în unul, maxim două solarii, pentru consum propriu. „Pentru că magazinele nu cereau produse autohtone, nu am putut să le cultivăm. Lucrurile s-au schimbat, anul trecut, când Lidl a decis ca, prin programul «Cultivat în România, specific românesc» să vândă produse autentice românești. Doar având o piață de desfacere asigurată ne-am asumat să producem roșii de Buzău. Sunt legume lipsite de celuloză, cu gust autentic. La cererea Lidl, am cultivat și ardeiul iute Jovial și ardeiul galben, ascuțit, care la maturitate devine portocaliu-roșu, denumit Arum. Soiurile românești au un gust mai bun decât legumele care ies din semințe hibrid. Noi aveam condiții pentru a crește legume românești: îngrășământul corespunzător, soarele care este din plin, dragostea pentru ceea ce facem. Aveam nevoie doar de o piață. Iar Lidl ne-a pus-o la dispoziție“, explică Bogdan Ovesia.

„Am câștigat timp“

Toate legumele sunt certificate GlobalGAP, un standard recunoscut pentru producția globală agricolă, realizată în condiții de siguranță și durabilitate. Pentru a avea garanția calității legumelor, fermierii au beneficiat de spijinul specialiștilor de la Universitatea de Științe Agricole, în cadrul Programului „Cultivat în România, specific românesc“. Fermierii au primit consultanță cu privie la fertilizare, tratamente sau tipuri de culturi. „Prin magazinele Lidl, legumele ajung direct la consumator. Faptul că vânzarea e făcută de Lidl, ne oferă un mare avantaj, pentru că ne dă nouă timp să ne concentrăm, exclusiv, pe producție. Legumele care ajung în rafturi sunt: verdețuri, ceapă verde, ridichi de primăvară, varză timpurie, roșii, ardei, castraveți iar toamna livrăm rădăcinoase. Aprovizionăm și iarna pentru că deținem spații de depozitare de aproape 2.000 de tone“, ne spune Bogdan Ovesia. Consumul produselor autohtone are numai beneficii. Firmele românești sunt ajutate să se dezvolte. Banii rămân în țară și sunt reinvestiți. Anual, sunt disponibile câteva sute de locuri de muncă. 

O afacere de familie

Nici nu trebuie să urcăm în mașină, pentru că, la doar cîteva sute de metri depărtare, suntem primiți în casa lui Florin Gheciu. Este unul dintre cei nouă producători de legume, co-proprietari ai depozitului de unde venim. Până ne tragem un pic sufletul, avem timp să gustăm din ciorba minunată pregătită pentru cei 80 de angajați ai domnului Florin Gheciu. Aceștia beneficia­ză, zilnic, de o masă caldă, transport și, desigur, salariu. „Noi suntem legumicultori din tată în fiu. Pot zice că e o afacere de familie: tatăl meu, care are 75 ani lucrează aici, eu am 50 de ani și sunt implicat în activitatea zilnică. Fiul meu a avut ideea de a înființa o firmă prin care să distribuim legumele către magazinele Lidl. La început, am cultivat doar 1.000 de metri pătrați, dar ne-am extins și acum exploatăm 20 de hectare. În timp, am cumpărat tractoare și mașini de semănat moderne“, spune Gheciu.

Două camioane de legume pe zi

Prin Programul „Cultivat în România, specific românesc“, familia Gheciu a pus anul trecut, în pământ primele semințe pentru roșia de Buzău 1600. „Prin colaborarea cu Lidl, care ne-a oferit răsadul, sămânța și desigur, piața de desfacere, anul trecut am cultivat 2.000 de fire, iar anul acesta 15.000 de fire. Au gust autentic și au o formă foarte frumoasă. Înainte nu cultivam soiuri românești autentice pentru că nu aveam unde să le vindem. Pentru că am avut o colaborare excelentă, anul acesta am cultivat alte două legume românești: ardei iute jovial și ardeiul gras Arum“, arată Florin Gheciu. 

Invitați în solar, am înțeles ce înseamnă un fir de roșie. O plantă se cațără pe o sârmă subțire și înaltă de doi metri jumătate, prinsă de cupola solarului, și care produce câteva kilograme de roșii. Nu e exagerat să spui că zona în care ne aflăm este grădina Bucureștiului. Producția obținută numai de Florin Gheciu este impresionantă: 80 de tone de roșii pe sezon, 80 de tone de dovlecel, 70 de tone de vinete. În timp ce cantitățile de țelină, morcov, pătrunjel ori păstârnac sunt mai greu de cuantificat.   Pentru a păstra gustul tradițional, recolta este inspectată săptămânal și monitorizată non-stop de specialiști de la Universitatea de Agronomie.  


Mai multe articole din secțiunea Responsabili pentru noi

Comentarii

Alege abonamentul care ți se potrivește

Print

  • Revista tipărită
  • Acces parțial online
  • Newsletter
Abonează-te

Digital + Print

  • Revista tipărită
  • Acces total online, inclusiv arhivă
  • Newsletter
Abonează-te

Digital

  • Acces total online, inclusiv arhivă
  • Newsletter
  •  
Abonează-te
© 2018 NEWS INTERNATIONAL S.A.