Siegfried Mureșan: PNL (este singurul care) poate obține lucruri concrete în Europa

DE Newsweek România | Actualizat: 17.05.2019 - 07:34

Siegfried Mureșan este unul dintre cei mai performanți europarlamentari români. Vicepreședinte al Comisiei pentru Bugete din iulie 2014, este primul eurodeputat din România desemnat negociator-șef al bugetului UE în valoare de 160,1 de miliarde de euro.

SHARE

Siegfried Mureșan a explicat pentru Newsweek România care sunt obiectivele sale pentru un nou mandat de europarlamentar și cum vede viitorul  Uniunii Europene după alegerile din 26 mai.

Newsweek România: Dacă un alegător v-ar întreba pe stradă „De ce să ies eu să votez pe 26 mai?”, ce i-ați răspunde?

Siegfried Mureșan: Alegerile din 26 mai sunt cele mai importante alegeri europene de când am aderat la Uniunea Europeană.

Viitorul Parlament European va lua decizii extrem de importante cu efect direct pentru fiecare român: cum vom aloca fondurile europene în viitorul buget multianual, cum garantăm drepturile cetățenilor europeni din Marea Britanie după Brexit, cum facem Uniunea mai sigură, cum o aducem mai aproape de cetățeni.

Așadar, dacă vrem ca România să fie bine reprezentantă în Europa, trebuie să mergem la vot și să votăm partidul care oferă cei mai buni candidați.

De ce un vot pentru PNL?

Pentru că Partidul Național Liberal este singurul care poate obține lucruri concrete pentru România în Europa. La baza acestor spuse stau în primul rând rezultatele noastre din ultimii 5 ani.

Delegația PNL a apărat interesele agricultorilor români în Europa, a apărat statul de drept din România când celelalte partide din țară îl atacau. A apărat fondurile europene pe care le primesc românii.

Noi am obținut fonduri europene pentru fermierii afectați de pestă porcină africană. Noi am reușit să obținem majoritate în
Parlamentul European pentru susținerea candidatului român la funcția de procuror-șef european.

PNL poate obține lucruri concrete în Europa, pentru că este unul dintre cei mai importanți membri ai Partidului Popular European, partidul care a condus Uniunea Europeană în ultimii 15 ani și care, conform tuturor sondajelor, va câștiga și viitoarele alegeri.

Sunteți în campanie electorală, vă întâlniți mai des decât de obicei cu alegătorii. Care este lucrul care v-a întristat cel mai tare și ce v-a bucurat cel mai mult în această perioadă?

Cel mai mult mă întristează când merg în localitățile conduse de PSD și oamenii îmi spun că tinerii părăsesc aceste localități nu pentru un salariu mai bun, ci pentru un standard de viață mai bun. Aceste orașe nu le oferă nimic tinerilor români.

În vestul țării, vedem orașe bine administrate care oferă tinerilor nu doar locuri de muncă bine plătite, ci și oportunități de recreere, evenimente artistice, sportive și culturale, sunt orașe care au investit în infrastructură, orașe inteligente cu autobuze electrice, locuri de parcare noi, săli polivalente moderne.

În Oradea, Cluj, Brașov și Sibiu te simți ca în orice oraș din vestul Uniunii Europene, în timp ce, din păcate, orașele și județele administrate de PSD arată în continuare ca în anii ‘90.

Care a fost proiectul cel mai important pe care l-ați avut în calitate de europarlamentar în perioada 2014-2019?

Am fost primul europarlamentar român desemnat negociator-șef al Parlamentului European pentru întreg Bugetul Uniunii Europene. În această calitate, am negociat Bugetul UE 2018 în valoare de 160,1 miliarde de euro.

În urma negocierilor, am obținut creșterea alocărilor pentru Politica de Coeziune și Politica Agricolă Comună, cele două politici prin care România primește cea mai mare parte a fondurilor europene nerambursabile.

Datorită acestor creșteri, fermierii români și ceilalți beneficiari de fonduri europene din România au avut decontate la timp facturile la proiectele de finanțare.

Totodată, am crescut fondurile pentru bursele „Erasmus” și am finanțat în premieră Programul „DiscoverEU” prin care 20.000 de tineri din Europa, dintre care 1.000 de tineri români, au putut călători gratuit cu trenul prin Europa timp de până la 30 de zile. Sunt doar câteva dintre rezultatele obținute în urma acestor negocieri.

Rata de absorbție „efectivă” a fondurilor de coeziune era de 14,3% la 12 aprilie, când Ministerul Fondurilor Europene a prezentat ultimele date. E mult, e puțin?

Este extrem puțin în condițiile în care au trecut aproape 5 ani și jumătate din actualul cadru financiar de 7 ani, 2014 - 2020. Avem nevoie de un Guvern care să depună cereri de finanțare pe marile proiecte de infrastructură pentru că, dacă ne uităm pe cifre, rata de absorbție este scăzut din cauză că Guvernul nu depune proiecte.

Primarii, președinții de consilii județene și mediul privat depun proiecte, atrag fonduri europene, doar că cei mai mulți bani sunt la proiectele de infrastructură mare, iar acestea depind de Guvern.

Așadar, ca să creștem rata de absorbție ne trebuie în primul rând un guvern care să scrie și să depună proiecte pentru construcția de autostrăzi, spitale regionale, modernizarea liniilor de cale ferată și așa mai departe.

Foarte mulți beneficiari se plâng de birocrația formidabilă cu care se confruntă pentru a accesa aceste fonduri europene. Credeți că sunt șanse ca accesul la aceste fonduri să fie simplificat?

Noi lucrăm deja în Parlamentul European la simplificarea absorbției fondurilor europene. Am aprobat o modificare a regulamentului financiar prin care se vor simplifica normele de utilizare a diferitelor tipuri de fonduri.

Iar în următorul mandat vom continua să lucrăm la simplificarea regulilor de atragere a fondurilor. Începând cu anul 2021, va exista un set unic de reglementări pentru fondurile europene, birocrația va fi redusă și vor fi eliminate controalele inutile.

Nu este însă suficient să simplificăm regulile la nivel european, mare parte din birocrație vine de la autoritățile naționale.

De aceea, avem un set de măsuri pe care le vom implementa imediat ce ajungem la guvernare pentru a veni în sprijinul beneficiarilor de fonduri europene. În primul rând, vom îmbunătăți sistemul electronic de depunere a dosarelor și vom simplifica procedurile; vom reduce controalele și le vom eficientiza.

Plățile vor fi efectuate la timp pentru că nu există semnal mai grav dat unui beneficiar de fonduri decât că UE nu își poate achita facturile la timp. De asemenea, vom deschide cât mai multe apeluri pentru proiecte, vom simplifica ghidurile de finanțare și le vom face mai concise.

Un adevărat dezastru este la absorbția banilor europeni acordați în cadrul Inițiativei privind ocuparea forței de muncă în rândul tinerilor. Se mai poate face ceva sau vom pierde alocările?

România a avut alocate 329 de milioane de euro pentru combaterea șomajului în rândul tinerilor. În acest moment, țara noastră a cheltuit doar 900.000 de euro din acești bani, fiind pe ultimul loc în toată Uniunea Europeană la acest capitol.

Mai mult, comisarul european Corina Crețu a spus la începutul acestui an că acești bani au fost definitiv pierduți, deoarece Guvernul nu a fost capabil să implementeze proiecte pentru reducerea șomajului în rândul tinerilor.

Eu încă aștept ca Guvernul României și comisarul Crețu să găsească o soluție pentru a reutiliza acești bani, ca să nu îi pierdem. Faptul că România nu a reușit până în acest moment să absoarbă decât 900.000 de euro reprezintă un eșec major al actualului Guvern.

De ce credeți că guvernarea PSD a eșuat atât de lamentabil în absorbția fondurilor UE?

Dezastrul a început de la fostul guvern PSD condus de Victor Ponta care nu a fost în stare să acrediteze la timp autoritățile de management necesare absorbției de fonduri europene pentru perioada 2014 - 2020.

Ele trebuia să fie gata încă din 2014, dar au fost acreditate toate de abia la mijlocul anului 2017, adică după 3 ani și jumătate. Acest lucru a dus la întârzierea începerii efective a absorbției fondurilor europene.

Evident, se putea recupera din această întârziere dacă Guvernul PSD - ALDE reușea să redacteze și să depună proiecte de finanțare.

Așa cum spuneam mai sus, rata scăzută de absorbție a fondurilor europene este dată mai ales de rata scăzută de atragere a fondurilor pe marile proiecte de infrastructură, acolo unde responsabil este Guvernul.

Mediul privat, primarii și autoritățile locale reușesc să atragă fonduri europene, dar incapacitatea guvernului de a atrage finanțare pentru spitale regionale, autostrăzi, linii de cale ferată este principala cauză pentru care avem o absorbție așa slabă.

De ce nu atrage Guvernul fonduri europene? Din două motive: incompetență și dezinteres. Nu este ușor să faci un proiect de finanțare de câteva miliarde de euro respectând normele europene.

Ai nevoie de profesioniști în Guvern, iar Guvernul Dăncilă este construit după nivelul de loialitate față de Liviu Dragnea, nu după competență și profesionalism.

Incompetența este dublată de dezin­teres pentru că fondurile europene trebuie absorbite cu maximă transparență și responsabilitate, pe când Guvernul PSD - ALDE vrea să facă investiții din care să aibă de câștigat clientela de partid, nu oamenii.

Tocmai de aceea Dragnea și acoliții lui promovează acest Program Național de Dezvoltare Locală (PNDL) și nu programele de finanțare europeană, pentru că PNDL este finanțat de la guvern și este mai ușor de folosit pentru a satisface clientela de partid. Cu fondurile europene nu se poate.

Cum puteți sprijini Republica Moldova din Parlamentul European?

Guvernul României deține în prezent Președinția română a Consiliului Uniunii Europene și ar fi putut să promoveze Vecinătatea estică și Republica Moldova ca obiectiv de președinție.

Nu a făcut nimic în această direcție. Este nevoie de un guvern credibil, proeuropean, care să sprijine Republica Moldova la București.

Vă pot spune mai întâi cum am sprijinit Republica Moldova în cei 5 ani de mandat. Am fost de la început un apărător al drepturilor și intereselor românilor de peste Prut.

Vă dau un singur exemplu: când am fost negociator-șef pe întreg bugetul Uniunii Europene din 2018, am obținut o creștere de 58,5 milioane de euro pentru Vecinătatea estică, inclusiv Republica Moldova, până la 602,5 milioane de euro.

Noi, europarlamentarii PNL, vom continua să fim principalul avocat al Republicii Moldova și în viitorul mandat al Parlamentului European. Obiectivul principal este clar: obținerea unei perspective de aderare pentru Republica Moldova în viitorul apropiat.

Pentru asta vom sprijini, pe de-o parte, partidele proeuropene din Republica Moldova să ducă la bun sfârșit reformele necesare și să continue lupta împotriva corupției. Pe de altă parte, vom lupta pentru creșterea finanțării europene pentru Republica Moldova, împreună cu corelarea acestei finanțări de respectarea standardelor democratice și reformelor în domeniul justiției și a luptei anticorupție. 

Sunteți un susținător puternic al candidaturii doamnei Kövesi la șefia viitorului Parchet European. Ce șanse credeți că mai are doamna Kövesi să ocupe acest post, după alegerile pentru P.E.?

Am susținut candidatul român la funcția de procuror-șef european deoarece, mai întâi, s-a situat pe primul loc în rândul candidaților după evaluarea realizată de panelul celor 12 experți independenți.

S-a situat în continuare pe primul loc și a devenit candidatul Parlamentului European după o audiere publică și două rânduri de voturi în comisiile de specialitate ale Parlamentului.

Imediat ce s-a amânat decizia, am spus că șansele doamnei Kövesi de a ocupa această poziție vor crește după alegerile europarlamentare. Estimez că, după aceste alegeri, prioritatea politică a Guvernului Franței va fi alta, nu cea de a obține funcția de procuror-șef european.

Credeți că discursul anti-european al PSD și al liderului său Liviu Dragnea va avea efecte negative asupra modului în care cetățenii români percep UE? Va submina încrederea românilor în UE?

Liviu Dragnea și PSD au un discurs antieuropean de 2 ani de când vor să pună mâna pe justiție, în timp ce partenerii europeni le cer să respecte independența justiției. Cu toate acestea, instituțiile europene se bucură în continuare de cea mai mare încredere în rândul românilor.

Românii au de 4 ori mai multă încredere în Comisia Europeană decât în Parlamentul României, conform unui sondaj INSCOP de acum 2 luni. Așadar, discursul antieuropean din ultimii 2 ani al lui Dragnea are zero efect asupra percepției românilor și nu cred că va avea vreun efect nici după campanie.

CV - Siegfried Mureșan

  • Vicepreședinte al Comisiei pentru Bugete din iulie 2014;
  • Purtător de cuvânt al Partidului Popular European din ianuarie 2015;
  • Primul europarlamentar
    român desemnat negociator-șef al Bugetului UE în valoare de 160,1 de miliarde de euro;
  • Programul „DiscoverEU” – bilete gratuite de tren cu care tinerii de 18 ani să poată vizita Europa, inclus în premieră în Bugetul UE de Siegfried Mureșan;
  • A obținut 28 de milioane de euro, fonduri europene pentru fermierii afectați de pesta porcină africană și gripa aviară;
  • A obținut sprijin de 3,5 milioane de euro pentru muncitorii disponibilizați de la Combinatul Mechel din Câmpia Turzii;
  • A obținut 500 de milioane de euro în Bugetul UE post-2020 pentru apărarea statului de drept;
  • Despăgubiri de 8,5 milioane de euro pentru inundațiile din România, în urma unui raport realizat de Siegfried Mureșan;
  • A obținut 7,9 milioane de euro pentru combaterea dezinformării și a propagandei antieuropene;
  • Este șeful delegației Comisiei pentru bugete în vizita din Republica Moldova;
  • Este raportor al Grupului PPE asupra activității Băncii Europene de Investiții.

Comentarii

Alege abonamentul care ți se potrivește

Print

  • Revista tipărită
  • Acces parțial online
  • Newsletter
Abonează-te

Digital + Print

  • Revista tipărită
  • Acces total online, inclusiv arhivă
  • Newsletter
Abonează-te

Digital

  • Acces total online, inclusiv arhivă
  • Newsletter
  •  
Abonează-te

© 2020 NEWS INTERNATIONAL S.A.