Augustin Lazăr: „Demonizarea Justiţiei e doar un bonus. Sunt interesaţi de pupitrul de comandă”

DE Marginalia | 21.04.2019 - 11:22
Augstin Lazăr a ieșt la pensie. Foto Inquam Photos/Octav Ganea

Procurorul general al României a participat la Timişoara la o dezbatere pe tema „În apărarea justiției independente: procurorii în alertă”; organizată de Societatea Timişoara, care i-a înmânat premiul „Speranța” pe anul 2018.

SHARE

L-am invitat la un dialog despre recent soluţionatul dosar al Revoluţiei, trimis în judecată după aproape 30 de ani de la comiterea faptelor, despre stadiul dosarului violenţelor din 10 august 2018, despre presiunile imense care se fac asupra justiţiei, politice sau politico-mediatice, despre protestele magistraţilor şi în favoarea magistraţilor, despre noua şi controversata Secţie de Investigare a Infracţiunilor în Justiţie, despre subiectul Aiud, dar şi despre linşajul politico-mediatic la care este supus de luni de zile.

Domnule Augustin Lazăr, dosarul Revoluției, trimis zilele trecute, în judecată a stârnit unele controverse. Într-o scrisoare deschisă, fiul disidentului Gheorghe Ursu, Andrei Ursu, şi câţiva intelectuali şi istorici cereau lămuriri în privința faptului că dosarul nu a inculpat membrii ai Securității. Cum se explică faptul că nu au fost trimiși în judecată și oameni care au tras, după 22 Decembrie?

Crimele împotriva umanităţii, cea mai gravă infracţiune, vizează deciziile luate la vârf, la cupola conducerii statului, şi privesc strict decidenţii implicaţi în luarea acelor măsuri.

În acest caz, care a vizat crimele împotriva umanităţii, s-au reţinut contribuţii pentru mai multe persoane decât cele trei care au fost trimise în judecată, după cum se vede din comunicatul Parchetului General. Au mai fost 15 pentru care s-au reţinut diverse contribuţii, dar soluţiile au fost clasate, pentru că persoanele respective au decedat între timp.

Important este, cred, nu neapărat să numărăm câţi inculpaţi sunt pentru a vedea amploarea şi relevanţa unei cauze, ci aflarea adevărului şi, în continuare, să punem pe masa judecătorilor dosarul cu probele care să poată fi administrate şi să se stabilească adevărul despre un eveniment foarte important în istoria României.

Există posibilitatea să urmeze şi alte inculpări în acest dosar?

În principiu, acţiunea penală în faţa instanţei poate fi extinsă dacă apar indicii cu privire şi asupra altor persoane, a altor fapte. Dacă ar fi rămas în continuare la procurori, riscul ar fi fost să nu mai avem în viaţă niciunul dintre făptuitori, iar dosarul să nu mai poată ajunge la judecător.

S-au constatat și distrugeri de probe în cei peste 25 de ani de când dosarul a fost tergiversat?

Nu, dar s-au putut observa perioade în care în dosar nu s-a lucrat, uneori pentru că s-au schimbat echipele care au lucrat în dosar, prin pesnionarea unora. Dacă veţi citit rechizitoriul, veţi vedea consemnat că, la un moment dat, a existat şi un interes politic să se temporizeze ancheta. Rechizitoriul va fi făcut public după ce vor fi anonimizate datele personale confirm Directivei europene.

Numele celor care au temporizat dosarul în scop politic apar în rechizitoriu?

Da.

Continuarea pe platforma de dezbateri Marginalia

Comentarii

Alege abonamentul care ți se potrivește

Print

  • Revista tipărită
  • Acces parțial online
  • Newsletter
Abonează-te

Digital + Print

  • Revista tipărită
  • Acces total online, inclusiv arhivă
  • Newsletter
Abonează-te

Digital

  • Acces total online, inclusiv arhivă
  • Newsletter
  •  
Abonează-te

© 2022 NEWS INTERNATIONAL S.A.