EXCLUSIV Șeful Asociației Furnizorilor de Energie: Prețul curentului a crescut cu peste 20%. Ce urmează?
Oprirea reactoarelor de la Cernavodă a scurtcircuitat piața Energiei, a declarat în exclusivitate pentru Newsweek România preşedintele AFEER, Laurenţiu Urluescu. Șocul pe preţ riscă să se propage din toamnă, în buzunare, dacă această criză hidrologică nu e stinsă în 2 săptămâni.
Laurenţiu Urluescu, preşedintele AFEER (Asociaţia Furnizorilor de Energie din România) a declaratîn exclusivitate pentru Newsweek România că totul se va decide, dacă criza continuă mai mult de două săptămâni, în funcţie de jocul dintre cerere şi ofertă.
Deocamdată, rezultatul opririi centralei de la Cernavodă se vede în vârfurile de preţ de acum, comparativ cu cele de acum o săptămână.
Impactul la populaţie, în preţului curentului electric, se va simţi de-abia dacă criza continuă, după ce se vor încheia noi contracte, la preţuri mai ridicate ale megawatt-ului, în funcţie de jocul cerere-ofertă.
Seceta de pe Dunăre sparge barierele pieţei. Prețul energiei a crescut cu 20%
Urluescu a declarat că, pe termen scurt, se observă o scumpire de peste 20%. Pe termen lung încă expertul crede că nu vor exista creşteri de preţuri. Livrarea pe contracte pentru anul viitor nu este încă influenţată.
„Pe termen scurt, deja se vede scumpirea, din cauza opririi centralei de la Cernavodă. Mâine, preţul în bandă, pe PZU (n. red. Piaţa Zilei Următoare) este de 930 lei/MWh, iar la nivel de vârf 1.090 lei/MWh.
Miercurea trecută, a fost 700 lei/MWh în bandă și 904 lei/MWh vârful. Deci, avem azi peste 20% creștere, pe termen scurt. Pe termen lung, nu cred că vor fi creşteri.
Citeşte şi: VIDEO Plan de criză la Cernavodă: Premierul Bolojan pompează apă pentru a salva Reactorul 2
N-am observat să fie creșteri, deocamdată, pe produsele de livrare pe termen lung: livrarea pe anul viitor încă nu a fost influențată. E vorba despre contractele de livrare pe cel puţin un an. De exemplu, pentru anul 2027, comparând cu săptămâna trecută, nu a fost o creștere spectaculoasă.”
Dacă Dunărea nu revine la debitele sale normale, a explicat Laurenţiu Urluescu, panica se va muta de pe piața spot, pe piețele de hedging și în tranzacțiile bilaterale securizate. Deteriorarea situației hidrologice, în august - septembrie, poate forța reevaluarea riscurilor comerciale, pe bursele OPCOM și BRM, împingând în sus prețurile la energia livrată.
„Pe de altă parte, dacă se prelungește criza asta cu Dunărea sau, Doamne ferește, se înrăutățește, ne așteptăm ca și pentru produsele pe termen lung să apară creșteri de preț. Nu așa de mari ca pe termen scurt, dar, oricum, s-ar putea să apară niște creșteri.
Citeşte şi: Dunărea lasă România fără curent. Centrala de la Cernavodă se opreşte complet, din cauza secetei
Când vorbesc despre tranzacţionare, mă refer la piața angro. Este BRM, este OPCOM, bursa de energie din România, sunt tranzacțiile bilaterale, piețele de hedging. Nimeni nu poate estima cât va fi impactul pentru populaţie şi pentru firme, dacă CNE Cernavodă nu porneşte până în septembrie.
Dar clar că va fi o creștere. Acum, să nu ne așteptăm la o creștere foarte mare, din cauză că oricum, în factura consumatorului casnic, 60% sunt alte lucruri, nu energie.”
Structura actuală a contractelor protejează o mare parte din clienți, dar rezistența sistemului în fața valului de scumpiri are termen de valabilitate scurt. Prelungirea crizei dincolo de o fereastră de două săptămâni va lovi direct în ofertele noi, pe fondul alinierii pieței la psihologia de deficit, a explicat preşedintele AFEER, organism care reunește companii private și de stat, din energia electrică și gazele naturale.
Citeşte şi: Alertă majoră la Cernavodă: Nuclearelectrica oprește Reactorul 1, din cauza secetei extreme de pe Dunăre
„Având în vedere că sunt creșterile acestea cu peste 20%, pe termen scurt, nu mă aștept să fie un impact direct în factură, poate doar pentru acei consumatori cu preț variabil. Dar cei cu preț fix în contract nu mă aștept să fie impactați. Dacă perioada de criză se va prelungi, atunci, când se va face o nouă achiziție de energie şi consumatorul va semna contract nou, mai mult ca sigur va fi o creştere.
Deocamdată, am văzut că nu a fost un impact, dar cred că, dacă mai ţine o săptămână – două, s-ar putea să ajungă la consumatorul final. Aici nu vorbim despre matematică, e pur și simplu legea cererii şi ofertei. În momentul de față, așteptările tuturor sunt ca situația să fie stabilă.
De asta nici nu au pariat foarte mult prețurile pe produse forward. În momentul în care criza se prelungește și atunci așteptările vor fi de creștere a prețului, atât vânzătorii vor vrea mai mult, cât și cumpărătorii vor fi dispuși să plătească mai mult, iar atunci preţurile se duc în sus.”
Concluzie. Doctrina Gherasimov a Rusiei se referă la faptul că, dacă fragmentezi societatea, o ţară e infinit mai uşor de cucerit, poate fără arme. Dacă energia e scumpă, totul e scump. Oamenii stau iarna în frig şi mănâncă puţin. Societatea e fragmentată. Suntem în plin război hibrid.
Preţul scăzut al energiei devine o chestiune strategică. Nici nu e nevoie ca Moscova să se vadă în toată această poveste. E de-ajuns să nu avem capacităţi noi de producţie de energie şi să importăm în devălmăşie, în momentele de criză ca acesta: dezideratul fragmentării e îndeplinit.
În timp ce noi ne certăm pentru fleacuri, o entitate străină ostilă se uităm la noi, amuzată. Din când în când, ea dă un mic brânci, un bobârnac insignifiant, mută puţin volumele, şi lansează o naraţiune falsă, folosindu-se de slăbiciunile pe care le avem. Efectele le vedem pe pielea noastră.
