„UE a eşuat total în asigurarea libertății presei"

DE Deutsche Welle | Actualizat: 27.12.2021 - 10:10
„UE a eşuat total în asigurarea libertății presei". Foto Getty Images

Specialistul în drept mediatic Johannes Weberling și expertul media Hendrik Sittig, despre intimidări, bani europeni și platforme online.

SHARE

Jurnaliștii și instituțiile mass-media din sud-estul Europei se află sub presiune: prin plângeri strategice ale oligarhilor, atacuri și repartizarea banilor europeni doar către instituțiile mediatice apropiate guvernelor. Pentru jurnalismul de calitate, nu este deloc ușor. Simultan, piața media este schimbată profund de platforme online precum Facebook și Youtube.

Acestea au fost temele dezbătute la ediția de anul acesta a Zilelor Dreptului Mediatic, manifestare organizată pe 1 și 2 decembrie la Universitatea Europa din Frankfurt pe Oder.

Citește și: FOTO-VIDEO: Apărarea studentului marocan: o pereche de pantofi, proba misterioasă

În interviu la Deutsche Welle, organizatorii evenimentului - avocatul specializat în drept mediatic Prof. Dr. Johannes Weberling și Hendrik Sittig, șef al programului media Europa de Sud-Est al Fundației Konrad Adenauer - vorbesc despre libertatea presei, rolul UE și platformele online în Europa de Sud-Est.

DW: Care sunt problemele cele mai mari cu care se confruntă presa din sud-estul Europei?

Hendrik Sittig: Lipsește spiritul jurnalismului de calitate. Avem nevoie să fie acceptat faptul că presa independentă este esențială într-o democrație. Acest lucru trebuie să vină în primul rând de la responsabilii politici. De la ei trebuie să vină semnalele de sprijin, care ar urma să determine reducerea atacurilor asupra reprezentanților mass-media, a reclamațiilor în justiție de intimidare (așa-numitele „SLAPP"), a campaniilor de defăimare sau reținerii de informații publice…

Citește și: NASA angajează preoți pentru a pregăti omenirea de un contact cu viața extraterestră

Johannes Weberling: …sunt de acord. Guvernele din regiune nu văd cu ochi buni presa independentă și rolul ei de paznic al democrației (public watchdog). Este însă un rol vital pentru orice societate liberă și democratică. Mediul politic, cel economic și părți din cel social nu doresc însă în Europa de Sud-Est să fie deranjate prin interpelări critice.

Problemele sunt agravate de faptul că nu există niciun fel de asigurări eficiente de ordin juridic care să sprijine funcționarea mass-media libere și independente.

Situația presei în sud-estul Europei se deteriorează în loc să se îmbunătățească, în ciuda apartenenței țărilor din zonă la UE sau a participării unora dintre ele la negocieri de aderare. Cum se poate așa ceva?

JW: UE este un eșec total în asigurarea și sprijinirea libertății presei în sud-estul Europei! Există unele discursuri critice de formă, cum ar fi față de evoluțiile din Ungaria. Practic însă, UE contribuie la înrăutățirea situației libertății presei, prin faptul că lasă în responsabilitatea guvernelor naționale repartizarea fondurilor europene pentru bugetul privind sistemul informațional, adică pune lupul paznic la oi.

Dacă acești bani ar fi acordați pe baza unor criterii obiective, atunci ei ar putea sprijini jurnalismul de calitate. Nu pot să înțeleg de ce Uniunea Europeană nu a schimbat nici până în ziua de azi lucrurile în acest domeniu…

HS: …da, în multe locuri s-a crezut că deficitele democratice se vor rezolva de la sine după aderarea la UE. Nu a fost însă cazul. În multe țări am constatat chiar pași înapoi în dezvoltarea democratică și asigurarea libertății presei. Problema structurală de bază este că în sud-estul Europei piețele media sunt foarte mici. De aceea legăturile dintre politică, mediul de afaceri și media sunt deosebit de strânse, ceea ce este dezavantajos pentru un sistem mediatic independent.

Ce pot face UE și Germania pentru a îmbunătăți situația?

HS: Aici este nevoie de UE în calitatea ei de comunitate de valori. Mă bucur că actuala Comisie Europeană abordează mult mai direct deficitele în respectarea democrației și statului de drept. Milioanele de euro repartizate de Bruxelles țărilor membre în ultimii ani pentru bugetele informaționale și campanii europene sunt cel mai bun exemplu.

Mai ales în Europa de Sud-Est, unde fondurile publicitare din sectorul comercial sunt foarte limitate, sprijinul financiar comunitar a ajuns în cea mai mare parte doar la instituțiile media apropiate guvernanților. Aici este nevoie de controale mai stricte și de transparență…

JW: ...absolut, cea mai necesară măsură este cu siguranță controlarea modului în care sunt folosite aceste fonduri europene. Dar și Germania poate sprijini în mod pozitiv evoluțiile, de exemplu prin extinderea masivă și de durată a programelor pentru sud-estul Europei ale Deutsche Welle. S-ar întări astfel o sursă de informații independentă și serioasă, apreciată de oamenii din țările din regiune, și ar fi sprijnite simultan instituțiile media regionale, care se pot baza în activitatea lor pe Deutsche Welle ca sursă serioasă de informații.

Cum credeți că vor evolua lucrurile pe piața media din sud-estul Europei? Se vor îmbunătăți lucrurile sau se vor înrăutăți?

JW: Istoria ne arată că niciun regim autocrat nu se poate impune pe termen lung în fața unei societăți civile resurgente. În toate țările din Europa de Sud-Est există, în unele locuri mai mult ca oricând, societăți civile active, care nu se împacă cu ideea acaparării țărilor lor și a presei de către grupuri de interese politico-economice. De aceea sunt încrezător că lucrurile se vor îmbunătăți în deceniul următor…

HS: …și eu sunt în principiu optimist. Nu văd o înrăutățire dramatică a situației - dar nici o ameliorare. Republica Moldova este un bun exemplu: după alegerea președintei Maia Sandu, speranța privind democratizarea țării este mare, ceea ce are influență și asupra peisajului mediatic. Ca program mediatic regional, activ în întreaga Europă de Sud-Est, vrem să dăm o mână de ajutor, mai ales prin sprijinirea tinerilor jurnaliști. În Bulgaria, de exemplu, am pornit anul trecut un program de burse pentru studenții la Jurnalistică.

Zilele Dreptului Mediatic de anul acesta au abordat așa-numitele „platforme intermediare", utilizate deosebit de masiv în sud-estul Europei. Care este problema cu Youtube, Facebook și celelalte platforme similare?

JW: Mulți tineri își iau informațiile exclusiv de pe aceste platforme. Youtube, Facebook & Co. dar nu aplică însă principiile jurnalistice ale verificării atente a informațiilor, ci sunt exclusiv entități de afaceri orientate spre a obține beneficii financiare prin propriile medii. Cu cât există mai puține instituții media serioase și independente, cu atât mai mare va fi utilizarea acestor platforme.

Se creează astfel condiții propice pentru răspândirea de Fake News și campanii de dezinformare. Și din acest motiv este atât de important ca servicii de știri ca Deutsche Welle, considerate drept sursă de informare serioasă în sud-estul Europei, să își extindă masiv oferta pe termen lung.

HS: Sunt mare fan al Facebook, WhatsApp, YouTube & Co și nu-mi pot imagina o lume fără rețele de socializare. Dar aceste rețele de socializare acționează adesea din păcate foarte asocial, de exemplu în cazuri de dezinformare și instigare la ură. În țările în care există puține instituții mediatice serioase, rețelele de socializare preiau funcția presei și satisfac astfel nevoia oamenilor de informații.

Cea mai mare problemă în acest context este răspândirea de dezinformări și Fake News. Este vorba de patogenii digitali ai epocii noastre, după cum se poate vedea și acum când vine vorba de subiectul Covid. Astfel de informații false sunt unul din motivele majore pentru cota scăzută de vaccinare din sud-estul Europei.

Cum pot fi rezolvate aceste probleme?

HS: Internetul nu are voie să fie un spațiu nereglementat juridic. Este nevoie de reglementări juridice transfrontaliere clare. În Germania există de anul trecut noul acord mediatic de stat, în care sunt incluse în premieră și aceste platforme. La nivelul UE, am speranța că vom avea un nou cadru juridic, odată cu noul EU-Digital Service Act …

JW: …absolut corect, platformele online trebuie obligate să respecte aceleași principii jurnalistice de verificare atentă a informațiilor ca și presa tradițională. Noul Digital Service Act al UE este un instrument important și corect în acest sens. Dacă Youtube, Facebook & Co vor suporta consecințe economice serioase în caz de nerespectare a regulilor, atunci își vor adapta obligatoriu modelele de afaceri la standardele jurnalistice tradiționale.

Urmărește-ne pe Google News

Comentarii

Alege abonamentul care ți se potrivește

Print

  • Revista tipărită
  • Acces parțial online
  • Newsletter
Abonează-te

Digital + Print

  • Revista tipărită
  • Acces total online, inclusiv arhivă
  • Newsletter
Abonează-te

Digital

  • Acces total online, inclusiv arhivă
  • Newsletter
  •  
Abonează-te

© 2022 NEWS INTERNATIONAL S.A.