Publicațiile Sputnik, controlate de Rusia, distorsionează realitatea, arată o analiză Deutsche Welle

DE Deutsche Welle | Actualizat: 26.09.2021 - 18:30
Publicațiile Sputnik, controlate de Rusia, distorsionează realitatea

Serbia este în realitate orientată spre vestul Europei, dar cei mai mulţi sârbi cred că Rusia este partenerul lor cel mai apropiat. Acesta este efectul mass media ruseşti, între care şi portalul de ştiri Sputnik.

SHARE

Majoritatea populaţiei din Serbia crede că Rusia şi China sunt cei mai importanţi parteneri economici ai ţării lor. În realitate, mai bine de două treimi din comerţul exterior al Serbiei se derulează cu statele Uniunii Europene. De asemenea, marea majoritate a investiţiilor străine provin din vestul Europei. 

Deşi sute de mii de sârbi lucrează, studiază sau trăiesc în state ale UE şi în Rusia sau China doar foarte puţini dintre ei, foarte mulţi văd în Rusia şi China cei mai apropiaţi prieteni ai ţării lor, şi nu aşteaptă nimic bun de la UE. Cum este posibilă această discrepanţă între sentimentele lor filo-ruse şi realitate? 

Răspunsul la această întrebare rezidă în influenţa mass media de stat ruse asupra mediilor sârbeşti şi asupra opiniei publice, nu doar în Serbia ci în întreaga regiune a Balcanilor de Vest. Mai ales postul de radio şi portalul de ştiri Sputnik în limba sârbă prezintă zi de zi o imagine a situaţiei internaţionale care are puţin în comun cu realitatea. 

Citește și: Tot mai mulți copii cu COVID sunt internați în spitale: duminică, 267 | Newsweek Romania

Infografik Westbalkan und die EU Englisch

Potrivit Sputnik, Occidentul şi SUA sunt sortite pieirii, în timp ce ţări cum ar fi Rusia sau China îşi sporesc tot mai mult influenţa la scară globală. Canalul de ştiri pentru străinătate este convins că aceasta se întâmplă fiindcă sistemele economice şi sociale din aceste ţări sunt net superioare celor din vest. 

„Conţinut” gratuit din partea Moscovei 

Această perspectivă asupra lumii este prezentată fără încetare de Sputnik şi este preluată la scară unu la unu de foarte multe redacţii din Serbia. Fiindcă nu doar în Serbia mass media suferă de o lipsă cronică de finanţare. Astfel, relatările gratuite ale Sputnik în limba sârbă sunt mai mult decât binevenite. Cu timpul, aceste relatări alcătuiesc în mintea oamenilor o imagine despre lume mai degrabă virtuală decât reală. 

Mulţi politicieni din Balcanii de Vest privesc cu bunăvoinţă materialele livrate de mediile ruseşti de stat, cum ar fi Sputnik sau RT (până în 2009 Russia Today). Aceasta fiindcă sistemul de valori socio-politice prezentate acolo corespund idealurilor politice proprii: statul condus de politicieni puternici la vârf joacă rolul dominant în toate domeniile. 

Russia Today RT TV Sender Moskau Russland

„Sistemul Putin” ca alternativă la criza din vest 

"Sistemul Putin" a fost şi este evident un model pentru mulţi politicieni din Europa de Sud-Est, de exemplu pentru Viktor Orban (Ungaria), Nikola Gruevski (Macedonia de Nord), Bakir Izetbegovic şi Milorad Dodik (Bosnia şi Herţegovina), Janez Jansa (Slovenia) sau Aleksandar Vucic (Serbia). Toţi aceştia şi-au exprimat deschis sau indirect admiraţia pentru preşedintele Federaţiei Ruse. 

Vladimir Putin, preşedintele Federaţiei Ruse

Vladimir Putin, preşedintele Federaţiei Ruse

Mass media ruse prezintă publicului balcanic ţările occidentului în culori sumbre. Capitalismul este în pragul colapsului. Bursele se îndreaptă spre crah. Segmente largi ale populaţiei au sărăcit. Majoritatea şi-a pierdut încrederea în sistemul vestic, în politicieni şi în mass media. În schimb, în Rusia şi China economia înfloreşte, societatea de acolo e mulţumită şi prosperă în ultima vreme, şi este recunoscătoare pentru asta politicienilor de la vârf. 

Modelul Sputnik 

Această poluare fonică a făcut ca mass media din Serbia să relateze despre SUA şi UE în ultimul an mai mult negativ decât pozitiv. Rusia şi China sunt în schimb ridicate în slăvi şi nu există referitor la ele relatări critice sau negative. Sputnik avertizează continuu că Serbia nu se poate aştepta decât la lucruri rele din partea UE şi a SUA. În consecinţă, presa bulevardieră titrează periodic că Occidentul urmăreşte să-l răstoarne de la putere pe preşedintele Vucic. 

Angela Merkel şi preşedintele Serbiei, Aleksandar Vucic

Angela Merkel şi preşedintele Serbiei, Aleksandar Vucic

Dar de ce să-l răstoarne vestul pe Vucic, dacă atât Bruxelles-ul cât şi Casa Albă văd în el principalul partener pentru aplicarea reformelor dorite în Serbia şi Balcanii de Vest? Modelul Sputnik este clar: nu există diferenţă între ştire şi comentariu; sursele sunt folosite foarte selectiv; nu se urmăreşte o informare completă; relatările sunt mai ales menite să demonstreze că viziunea Moscovei asupra lumii este corectă.

De asemenea, mass media ruseşti încurajează tensiunile naţionale din Peninsula Balcanică, luând consecvent şi necondiţionat apărarea Serbiei. Rusia se străduieşte de mulţi ani să împiedice integrarea Balcanilor de Vest în structurile euroatlantice. După ce Moscova a trebuit să accepte două înfrângeri prin integrarea în NATO a Muntenegrului şi Macedoniei de Nord, ea se concentrează acum pe Serbia şi pe sârbii din Bosnia şi Herţegovina. 

Deşi UE sprijină cu multe miliarde de euro Serbia şi alte ţări din Balcanii de Vest şi are acolo o întreagă armată de diplomaţi şi experţi, ea nu are cu ce să se opună puternicului aparat de propagandă rusesc. Dacă Bruxelles-ul nu va întreprinde nici în viitor ceva pentru a aduce la cunoştinţa populaţiei sârbe ce a făcut UE pentru ea şi pentru a sublinia avantajele integrării în Occident, atunci eforturile sale vor fi zadarnice. Fiindcă Moscova a cucerit deja cu instrumentele sale de putere soft inimile sârbilor. 

Thomas Brey a fost pentru multă vreme corespondentul din Balcani al agenţiei germane de presă dpa şi predă astăzi la universităţi germane cursuri despre problemele Europei de Sud-Est. În august 2021 a publicat un studiu intitulat "Mass media ruseşti în Balcani" în limbile germană şi sârbă. 

Comentarii

Alege abonamentul care ți se potrivește

Print

  • Revista tipărită
  • Acces parțial online
  • Newsletter
Abonează-te

Digital + Print

  • Revista tipărită
  • Acces total online, inclusiv arhivă
  • Newsletter
Abonează-te

Digital

  • Acces total online, inclusiv arhivă
  • Newsletter
  •  
Abonează-te

© 2021 NEWS INTERNATIONAL S.A.